Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Luni: 10 Iulie 2006

Evenimente
Politică
Cultură
Economic
Fapt divers
Editorial
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5883 lei
1 USD = 3.9066 lei


Număr accesări
Astăzi:
15493
De la 07 Ianuarie 2003
52494110

Moldovenii, între contrabandă și comerțul cinstit


Problema fraților de peste Prut s-a complicat. Complicația a intervenit atât în activitatea lor comercială de mic trafic la frontieră cât și ca acces pe teritoriul României. Pe teritoriul județului Botoșani, intrarea lor în România se face, deocamdată, numai prin punctul vamal Stânca – Costești. Chiar dacă se va da drumul și la trecerea prin viitorul punct vamal Rădăuți Prut – Lipcani, lucrurile nu se vor simplifica iar accesul pe teritoriul României nu va deveni mai ușor. Precum polonezii înainte de 1989, care invadau județul nostru prin punctul vamal de la Siret, via Mihăileni și apoi Botoșani, cu cazare peste noapte la Cabana „Stejarul”, după 1990 locul acestora a fost luat de către frații moldoveni.
Nevoia de a trăi
Evenimentele din decembrie 1989 a însemnat și o deschidere a românilor către frații de peste Prut. Dacă până în 1989 ne uitam noi la Televiziunea Moldovenească, minunându-ne de curajul președintelui Snegur, a poeților Leonida Lari și Grigore Vieru de a susține limba română ca limbă de stat a republicii Moldova și scrierea cu caractere latine, după 1990 au început moldovenii să se minuneze de curajul românilor de a da piept cu economia de piață. Ambele concepții economice diametral opuse, comunismul moldovenesc și tranziția românească spre economia de piață, și-au dat întâlnire pe malul Prutului, sub forma „podurilor de flori”. Moldovenii de pe ambele maluri ale râului s-au aruncat în apa Prutului, s-au întâlnit la mijloc, s-au sărutat frățește și din toată inima, au închinat un pahar, s-au invitat reciproc în ospeție. Aproape că pe Prut începuse să curgă lapte și miere, în loc de apa tulbure și învolburată de pe urma ploilor. Anii au trecut, politica lui Snegur a fost înlocuită de o alta, promoscovită. La noi, Iliescu, un alt supus al firului roșu, a lăsat să-i scape printre degete unirea Moldovei cu Țara. A trecut și vremea podurilor de flori, înlocuite cu pișcăturile veninoase ale politicii externe promovată de cele două state frățești, pișcături bine dirijate de la Moscova. România s-a înscris tot mai mult pe drumul economiei de piață, iar Moldova s-a anchilozat în economia comunistă, ce-a sărăcit tot mai mult populația, îmbogățind, ca și pe la noi, un anumit segment social bine ancorat în structurile puterii. Așa că, moldovenilor nu le-a mai rămas decât să redescopere drumul leșilor spre piețele românești, comercializându-și produsele din curte pentru a face rost de leul ce țara lor nu li-l mai poate oferi. Era și mai este încă, pentru unele familii, singura cale de supraviețuire.
Căpușele românești
Prezența polonilor pe raza județului nostru devenise mană cerească pentru milițieni. De la intrarea în țară, prin vama Siret, și până la Botoșani, milițienii ieșeau la drumul mare și-i vămuiau nemilos de o parte din produsele ce urmau a fi comercializate pe teritoriul nostru. Ofițerul milițian Huțanu, zis Colombo, devenise un specialist în confiscările de la polonezi. Pândea în restaurantul Pescaru, iar cum apărea polonezul pe centrul vechi, cum îi ieșea în cale și-i confisca marfa. Plângeau polonezii de sărea cămașa de pe ei, dar Colombo n-avea milă, n-avea mamă, n-avea tată. Locul polonezilor a fost luat de moldoveni, iar a milițienilor de către poliția de frontieră. De cum trece moldoveanul vama de la Stânca, căpușele din rândul Poliției de Frontieră, ies la drumul mare precum haiducii altădată. Numai că unii haiduci furau de la bogați și dădeau săracilor. Polițiștii de frontieră nu dau nimănui nimic, decât partea cuvenită șefilor protectori. În șanț la ieșirea din Stânca, în șanțul șoselei de la intrarea în Ștefănești, în pădure la Guranda (locul pe unde a hălăduit celebrul bandit Coroi) sau la intrarea în Trușești moldovenii sunt așteptați de către polițiștii de frontieră și vămuiți a doua oară, nemilos de crunt. Mașinile sunt oprite din trafic prin mijloace empirice, fie autoturism sau autobuz, călătorii controlați brutal și determinați să-și dea obolul trecerii prin acea zonă. Scăpați de furia înavuțirii acestor căpușe îmbrăcate în uniforma statului, moldovenii reușesc să ajungă și în piața din Botoșani. Nu pot răsufla ușurați. Calvarul lor n-a luat sfârșit.
Ultimele forme de umilire
Scăpați din furcile caudine ale polițiștilor de frontieră, odată ajunși în piața mare a Botoșanilor, moldovenii trebuie să suporte și ultimele forme frățești de umilință. De ani de zile s-a căutat în piața mare a formulă de rezolvare a unui spațiu destinat comerțului practicat de către moldoveni. Îndeobște, botoșănenii nu spun că fac cumpărături de la moldoveni, ci de la ruși. Poate și pentru faptul că, pe la începuturile acestui pozaacestui comerț, mulți moldoveni vorbeau rusește. Și-au dat seama că limba rusă nu le aduce un plus de simpatie, așa că s-au forțat să învețe românește. Primarul Egner a fost cel care a pus problema creării unui spațiu destinat comerțului practicat de moldoveni. L-a înființat, dar n-a fost o ușurare pentru aceștia. Supraveghetorii din piață, polițiștii pieței, șefii mai mari ai acestora au descoperit repede că adunarea comercianților moldoveni într-un perimetru anume le-a ușurat munca de colectare a „taxelor de protecție” (foto 1). Așa cum se poate vedea din fotografia de față, moldovenii își practică afacerile sub aceste tarabe acoperite în stil sărăcăcios, precum maghernițele din mahala. Vând de toate. De la pungi cu lapte și smântână, la produse de patiserie, pește și conserve din pește, salamuri uscate, brânzeturi, gablonzerie etc. la alcool și țigări. Toate mai ieftine ca ale românilor. Plata „taxei de protecție” începe odată cu ocuparea tarabei și continuă cu prezența polițiștilor și a inspectorilor de la Protecția Consumatorilor. Dacă nu mișcă „corespunzător”, cum mi s-a destăinuit un angajat al pieței, „pun controlorii pe ei și nu le mai rămâne nimic”. Scăpând și de aceste ultime forme de vămuire (permiteți-mi să continui a le spune forme de umilire), cu marfa transformată în lei, moldovenii se întorc acasă. De vreme ce revin înseamnă că încă le convine modul în care sunt jumuliți.
Alcoolul și țigările, apanajul gaborilor
Până acum am vorbit de partea oficială a acestor forme de comerț. Dar să descriem și modul în care se practică acel comerț cu mărfuri de contrabandă. Există, deși greu de dovedit, o filieră care asigură comerțul de contrabandă cu alcool și țigări prin vama Stânca. Noi am urmărit multă vreme traseul Stânca – Ștefănești – Trușești. A fost o perioadă când țigările erau aduse din Moldova cu camioanele. Marfa se descărca la Trușești, iar de acolo, cu mașini ale Poliției și cu agenți de poliție la volan era transportată în județul Suceava. Am fost aproape să surprindem una din mașinile poliției. După o jumătate de noapte de supraveghere la Trușești, ne-a scos Dumnezeu mașina în cale. Ghinionul nostru a fost aparatul foto, care n-a vrut nici în ruptul capului să dea dovadă de claritate, în lipsa blitzului, care dacă l-am fi folosit ne-ar fi deconspirat prezența în zonă. O altă filieră a băuturilor și țigărilor asigură alimentarea cu aceste produse a piețelor din Botoșani. Zilnic, în piața mare te împiedici de vânzători de țigări și sticle de votcă. Dacă prin zonă își face apariția vreun polițist ce nu-i din branșa lor, țigările și sticlele cu votcă dispar ca prin farmec. Este de notorietate prezența în zona pieței a unei dubițe albe, cu polițiști la volan. Se zice că sunt acei agenți de poliție care asigură protecția comercianților cu țigări și alcool. N-avem nici un motiv să nu credem că-i adevărat, de vreme ce acești comercianți există, îs la vedere și nu li se întâmplă nimic. Nu degeaba botoșănenii au numit spațiul unde se vând țigări și alcool „Aleea țigărilor” (foto 2).
Vin vremuri grele
Cu ceva timp în urmă președintele Băsescu a vrut să devină erou, prin a divulga, chipurile, un plan secret de intrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană odată cu România. S-a dovedit ulterior că totul nu-i decât o înșelătorie politică. Pentru frații de peste Prut greul abia acum vine. Intrarea României în UE înseamnă că granița Europei se mută pe Prut. Frații de dincolo nu vor mai putea hălădui prin România, când vor și cum vor. Din toamnă se vor introduce vize obligatorii. Ca uzanță diplomatică, și Guvernul Moldovei va introduce vize pentru români. Se va ajunge în situația ca soția moldoveancă și soțul român să nu-și mai poată vedea țara, decât dacă vor vrea mușchii nu știu cui diplomat de pe la un consulat sau altul. Introducerea vizelor va însemna o altă formă de jumulire a cetățeanului de rând, fie el moldovean sau român, de către funcționarul de stat angajat al Externelor. Altfel spus, în loc de o apropiere frățească, premergătoare unirii cu Țara, moldovenii sunt puși în situația de a fi tratați ca potențiali infractori pentru spațiul european. Iar România se va împopoțona cu rolul de apărător credincios al granițelor UE, așteptând poate și o recompensă de ordin moral de la Consiliul Europei. Să fie limpede: nici o recompensă din lume, fie ea de la UE sau SUA, nu va putea înlocui judecata adevărată a istoriei pentru fratele care și-a surghiunit fratele. (Ioan Rotundu)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (6)]
 

  
Horoscop
Comentariu la comentarii (CX)
(Ioan Rotundu)
Populația din mediul rural școlită asupra politicilor agrare
Consilierii locali PSD își contabilizează bulinele negre
Democrații anunță mișcări masive de forțe
HeartRock a făcut din Malaimare fan rock
Maraton de vară al Rapsozilor Botoșanilor
Aerisirea, bat-o vina!
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
"Bogdan Olteanu nu este un câștig pentru politică"
"Propunerea PNL de desființare a CSAT este infantilă"
PSD nu vrea să fie asociat cu acțiunile guvernanților
Joc pe calculator în care românii extermină maghiari
Mona Muscă e sătulă de circ în politică
Liberalii le recomandă primarilor de pe litoral să micșoreze taxele
Vulpile, pericol public în județul Mureș
Poluare cu rumeguș și bălegar
Alianța DA pe drumul Golgotei
Ioan Rotundu
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!