Starea de fapt a reţelei spitaliceşti
În momentul de faţă, municipiul Botoşani are cele mai multe spitale, ca număr, dintre toate municipiile reşedinţă de judeţ din ţară. Este un paradox, avându-se în vedere gradul de sărăcie care domină judeţul nostru. S-a ajuns la această situaţie datorită luptelor politice locale şi deciziilor luate de unele partide aflate la putere care au dorit ca prin crearea de spitale independente, desprinse din secţii ale spitalului judeţean, să creeze noi funcţii de directori şi posturi bugetare administrative ocupate pe criterii strict clientelare şi de ordin politic.
În momentul de faţă, municipiul Botoşani are ca spitale cu personalitate juridică următoarele unităţi: spitalul judeţean, maternitatea, pediatria, psihiatria, recuperarea, TBC adică şase spitale, în timp ce restul municipiilor din ţară au cel mult trei spitale.
Această situaţie a dus la încărcarea schemei reţelei spitaliceşti cu personal nemedical, ceea ce a afectat calitatea actului medical, a încărcat cheltuielile de personal şi a redus drastic cheltuielile alocate medicamentelor şi materialelor sanitare. Aşa se explică situaţia că bolnavii internaţi sunt obligaţi, pe diferite căi şi metode, să-şi cumpere o parte din materialele sanitare şi medicamente.
O situaţie primită de la dr. Apetroaie pune în evidenţă faptul că din totalul cheltuielilor unui spital, o medie de 85% se duce pe salarii şi numai 4% pe medicamente, când procentul normal alocat medicamentelor ar trebui să fie peste 10%. De exemplu, la Pediatrie salariile ocupă 87% iar cheltuielile cu medicamentele doar 2,12%.
Menţinerea unui număr atât de ridicat de spitale a dus la încărcarea şi numărului de paturi, care sunt repartizate inegal şi ineficient folosite. Dacă media pe ţară este de 4,8 paturi la mia de locuitori, în municipiul Botoşani avem 7 la mie, aproape dublu. În timp ce la spitalul judeţean unele secţii sunt supraaglomerate, la Maternitate şi Pediatrie gradul de ocupare al paturilor este în jur de 70%.
Ce cere Ministerul Sănătăţii să se facă
Prin reforma sanitară pe care şi-a propus-o, Ministerul Sănătăţii vrea să concentreze activităţile spitaliceşti prin crearea în fiecare judeţ a unui spital judeţean, care să rămână cu finanţarea la nivel de minister şi să gradeze celelalte spitale în municipale şi orăşeneşti, trecându-le cu finanţarea în subordinea autorităţilor locale.
Ca Spitalul judeţean Botoşani să primească acreditare şi să poată funcţiona cu acest statut trebuie să îndeplinească o serie de condiţii obligatorii, printre care să deţină minimum patru secţii: medicină generală, chirurgie, pediatrie şi ginecologie. Dacă în prezent două secţii le are, respectiv medicină generală şi chirurgie, celelalte două secţii complică situaţia.
Managerul Cornel Enache susţine că Ministerul vrea ca Maternitatea şi Pediatria să redevină secţii ale spitalului judeţean, cum au mai fost. O astfel de comasare ar aduce o economie substanţială de personal de conducere şi administrativ. Ar dispărea cel puţin şase funcţii de directori, başca personalul financiar-contabil şi auxiliar care se ridică pe la vreo două sute.
Numai că decizia ministerului nu-i pe placul politicienilor locali, care au lansat fel de fel de zvonuri menite să intoxice populaţia şi să producă o confuzie totală care să ducă în final la susţinerea interesului politicienilor.
Astfel, s-a lansat teoria că dacă Maternitatea devine secţie a spitalului judeţean pierde o finanţare europeană de vreo 20 milioane de euro iar Pediatria va ajunge într-un dezastru financiar aşa cum se află în prezent spitalul judeţean. S-a mai insinuat faptul că secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, un anume irimia, care este sucevean, vrea să desfiinţeze Maternitatea Botoşani ca să înfiinţeze o alta la Suceava.
Şi dr. Enache şi dr. Apetroaie sunt de acord că aceste zvonuri sunt nişte aberaţii menite să creeze o diversiune în scop pur politic. Iar zvonurile par a fi lansate din biroul actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani Mihai Ţâbuleac, despre care directorul Apetroaie spune că „este prost informat, intenţionat rău informat de nişte consilieri nepricepuţi”
Secretarul de stat Irimia a fost la Botoşani pentru că este preşedintele Comisiei de reformă medicală pe Moldova. În această calitate el a verificat documentaţia depusă de conducerea Spitalului judeţean la minister şi a dorit să cunoască la faţa locului anumite aspecte. N-avea a-şi cere voie de la preşedintele Ţâbuleac şi nici a-i da raportul, pentru că misiunea sa a fost una pur profesională, adică de ordin medical, concluziile sale fiind prezentate ministrului şi nu sunt de competenţa lui Ţâbuleac, reforma fiind un act naţional şi nu unul de competenţa administraţiei locale, susţin dr. Enache şi Apetroaie.
Referitor la fondurile europene pentru Maternitate, acestea n-au nici o legătură cu reforma. Derularea programului de modernizare este blocat de procedura licitaţiilor şi a contestaţiilor şi nu de reforma medicală, lucru pe care preşedintele Ţâbuleac şi ceilalţi politicieni interesaţi ar trebui să-l cunoască.
Opinia separată a directorului Apetroaie
Deşi directorul medical dr. Gheorghe Apetroaie susţine cu fermitate acreditarea spitalului judeţean şi consideră acest act ca o necesitate medicală de prim rang pentru judeţul nostru, are o părere diferită de realizare a acestei acreditări faţă de managerul spitalului dr. Cornel Enache.
Dacă Enache vrea ca Maternitatea şi Pediatria să redevină secţii ale Spitalului judeţean, directorul Apetroaie vede altfel îndeplinirea condiţiilor impuse de minister. Referitor la Maternitate, Apetroaie vede transformarea acesteia în secţie a spitalului judeţean ca o piatră de moară pentru Enache. În momentul de faţă Maternitatea este putred de datoare. Apoi, întreaga clădire este cuprinsă de puternice infecţii intraspitaliceşti, ceea ce necesită o amplă acţiune de igienizare, decojindu-se pereţii până la cărămidă.
„Maternitatea este cel mai mizerabil spital din ţară iar rata infecţiilor nozocomiale depăşeşte 7%” – susţine Apetroaie. Apoi, în Maternitate se petrec lucruri ciudate. Dintre naşterile care au loc, 22% sunt pe cale cezariană. Explicaţia ar fi acea că naşterile prin cezariană aduc bani personali medicului dar încarcă extrem de mult şi nejustificat cheltuielile spitalului. Directorul Apetroaie ar vedea mai degrabă ca Maternitatea să fie supusă unei reforme manageriale totale axată în principal pe reducerea personalului administrativ şi auxiliar. Iar ca spitalul judeţean să poată îndeplini condiţia de acreditare, să înfiinţeze o secţie ginecologică cu vreo 20 de paturi.
În privinţa Spitalului de Pediatrie, directorul Apetroaie este şi mai ferm ca acesta să rămână de sine stătător. Pediatria are o situaţie financiară bună iar activitatea este bine organizată. Spitalul judeţean are deja o secţie de pediatrie pentru infecţioşi, aşa că, în opinia directorului Apetroaie, întruneşte condiţia de acreditare.
Aşa cum am mai arătat, restul zvonurilor care circulă cu privire la Maternitate şi Pediatrie că ar fi interese de altă natură sau că s-ar urmări mutarea lor la Suceava, Apetroaie le consideră fabulaţii ale unor persoane incompetente şi incapabile să înţeleagă cum se vrea reformarea sistemului sanitar românesc pentru a ne alinia sistemului european.
Enache îl contrazice pe Apetroaie
Referitor la punctul de vedere al directorului medical Apetroaie, managerul Spitalului judeţean Botoşani, dr. Cornel Enache se situează pe poziţie adversă. Enache susţine că reforma urmăreşte reducerea numărului de spitale şi totodată a personalului de conducere şi administrativ. Ce vrea directorul Apetroaie s-ar numi o fel de cârpeală a reformei, o ameţire a celor din minister cu nişte secţii improvizate, aşa cum s-a făcut şi până acum. Enache crede că reforma trebuia aplicată în esenţa ei şi nu cârpită în stilul nostru, dacă vrem să rezolvăm fondul problemei şi nu cosmetizarea lor ei dinafară. Altfel spus, Enache nu vrea vopsit doar gardul, ci şi leopardul din interior.
Chiar dacă cei doi au opinii diferite, important este că şi unul şi celălalt sunt de acord că acreditarea Spitalului judeţean trebuie să aibă loc, altfel se va produce pentru judeţ un dezastru medical iremediabil, aşa cum explică şi directorul medical al DSP, dr. Gheorghe Apetroaie în filmuleţul de mai jos. (Ioan Rotundu – Va urma)