Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Vineri: 12 August 2011

Evenimente
Editorial
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Caricaturi
Remember
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5573 lei
1 USD = 4.0641 lei


Număr accesări
Astăzi:
16511
De la 07 Ianuarie 2003
50561808

Demolatorul culturii botoşănene


După modul īn care a acţionat şi acţionează, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani Mihai Ţābuleac poate fi considerat, fără suspiciunea de a se greşi, că este duşmanul de moarte al culturii botoşănene. Iar faptele sale susţin şi confirmă această nefericită poziţionare a sa faţă de ceea ce judeţul Botoşani are mai valoros. Mai īntāi a decapitat Memorialul Ipoteşti de unul dintre cei mai valoroşi eminescologi romāni, şi n-o spun eu, au afirmat-o academicieni, profesori universitari, mari scriitori şi cercetători īn domeniul literaturii, punānd īn locul său un economist industrial specializat pe economia producţiei de tractoare.
A īncălcat legea īntr-un mod grosolan şi a stabilit prin Caietul de obiective că la postul de manager al Memorialului Ipoteşti pot participa numai persoane cu studii economice, juridice sau administrative, deşi legea cere studii superioare de specialitate.
Sub preşedinţia sa s-a īnchis Secţia de etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, cea mai vizitată şi care dădea identitate tradiţiilor culturale botoşănene şi atesta existenţa pe plaiurile judeţului a unei culturi proprii şi de continuitate. Secţia s-a īnchis pentru că preşedintele CJ n-a fost nici un moment interesat să găsească o nouă locaţie, unde valoroasele exponate etnografice să fie expuse.
A decis şi īnchiderea secţiei de artă a Muzeului Judeţean Botoşani, secţie care poate fi considerată brandul judeţului, pentru că ea adăposteşte colecţii valoroase ale celor mai mari pictori romāni, botoşăneni la origine, precum Ştefan Luchian, Octav Băncilă, Paul Verona, Petre Achiţenie, Constantin Piliuţă, Florin Niculiu, Vasile Ştefan.
Cu privire la secţia de artă vreau să detaliez īmprejurările īn care preşedintele Ţābuleac a decis īnchiderea ei. Īn momentul de faţă secţia funcţionează īntr-un imobil din centrul istoric al Botoşanilor, īnchiriat de la Elena Condrei. Īnchirierea s-a perfectat īn perioada cānd preşedintele CJ-ului era Constantin Conţac iar Elena Condrei membru PSD şi consilier judeţean.
După ce Ţābuleac a cāştigat preşedinţia CJ, acesta a avut o bună colaborare cu Condrei, care l-a sprijinit cu votul său īn mai multe demersuri de proiecte de hotărāri. Numai că cei din PSD s-au prins de sprijinul politic acordat de Condrei lui Ţābuleac şi au exclus-o din partid, pierzāndu-şi astfel şi calitatea de consilier judeţean.
Nemaibeneficiind de votul acesteia, Ţābuleac a constatat brusc că Secţia de artă situată īn imobilul acesteia produce cheltuieli prea mari cu chiria. Nici faptul că Elena Condrei a redus chiria lunară la jumătate, adică de la 40 milioane lei lunar la 20 nu l-a determinat pe Ţābuleac să revină asupra deciziei luate.
Ţābuleac a cerut ca Secţia să fie mutată īn spaţiul actualelor Galerii de artă, ceea ce a stārnit noi proteste din partea oamenilor de cultură. Galeriile sunt pentru Botoşani o carte de vizită, aici se organizează expoziţii ale pictorilor din toată ţara, iar pentru anul 2010 sala este deja angajată pentru mai tot parcursul anului. Dar problema cea mare vine de la faptul că acest spaţiu este impropriu expunerii īndelungate a unor tablouri, pentru că este prea luminat natural, iar picturile vechi sau īn acuarelă s-ar degrada iremediabil. Să mai adăugăm faptul că unele lucrări sunt extrem de preţioase şi nimeni nu-şi poate permite asumarea riscului degradării lor.
Īn locaţia actuală, respectiv imobilul lui Condrei, vecin cu parcarea Elv, Muzeul Judeţean Botoşani a investit suma de 700 milioane lei pentru a-l amenaja. Apoi, aerul istoric al clădirii se armonizează perfect cu o astfel de destinaţie. Īn parcarea Elv s-au descoperit vestigii arheologice care se vor amenaja ca punct de vizită. Vecinătatea acestor vestigii cu Secţia de artă este iarăşi binevenită pentru vizitatori.
Toate aceste argumente n-au făcut doi bani īn faţa cerbiciei lui Ţābuleac şi a hotărārii sale de a-şi continua opera de distrugere a culturii autohtone. Faţă de cāte cheltuieli neoportune se produc pe seama bugetului CJ, o chirie lunară de 20 milioane lei pentru Secţia de artă este ceva nesemnificativ. Īnsă īmbracă o semnificaţie extrem de deosebită dacă vorbim de orgoliile nemăsurate ale preşedintelui. Orgolii satisfăcute pe seama identităţii culturale a unui īntreg judeţ.
Săptămāna trecută Consiliul Ştiinţific al Muzeului Judeţean Botoşani a īnaintat preşedintelui Ţābuleac un memoriu prin care a arătat că locul Secţiei de artă este unde se află īn prezent iar īnchiderea ei ar avea consecinţe dezastruoase pentru imaginea culturii botoşănene. Nu este de conceput ca judeţul care a dat ţării cei mai mari şi renumiţi pictori să ţină tablourile acestora la mucegăit printr-un subsol de clădire. Săptămāna aceasta se aşteaptă decizia finală a preşedintelui Ţābuleac. Poate că-i va veni mintea la cap măcar īn ultimul moment şi nu se va face de ruşine, īnscriindu-se īn istoria culturii noastre ca demolator şi nu protector.
03.03.2010

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]
 

TeleM
Horoscop
Bancul zilei
Caricatura zilei
Hanesti - Taiat panglica la Biblionet 25.11.2010 - video
Ţurcanu a cāştigat prima luptă
Ioan Rotundu
Val de epurări īn PNL
Ioan Rotundu
Gogoşari umpluţi cu schepsis
Jurnalul de Dimineaţă

Anunţ[email protected]
Blogul lui Rotundu
Arhivă