Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Miercuri: 17 Octombrie 2007

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Învăţământ
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Mondene
Gastronomie
Reportaje
Publicitate
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5446 lei
1 USD = 4.2325 lei


Număr accesări
Astăzi:
18769
De la 07 Ianuarie 2003
49030776

Încremenită în indiferenţa autorităţilor


De mult timp n-am mai circulat pe drumul de hotar Dângeni – Vlăsâneşti, ce însoţeşte calea ferată Dângeni – Săveni, fără a mai ajunge la capătul prevăzut, Darabanii, cu bifurcaţie la Rădăuţi Prut. Ştiam că această cale ferată, pe care nu se mai circulă de peste opt ani de zile, ajunsese de izbelişte, dar nici prin cap nu-mi trecea şi cât de distrusă este. Ieri m-am convins, fără putinţă de tăgadă din partea vreunei autorităţi. Dar care autoritate, că din câte am aflat, de acest traseu feroviar nu-şi mai asumă nimeni vreo responsabilitate.
Cei de la gara Dângeni, de unde se desprinde linia ferată din cea a Iaşului – Dorohoi, spre a cârni la Săveni, susţin că Regionala Iaşi este cea care are în conservare traseul. La Săveni, unde gara continuă să plângă din dorinţa de a vedea un tren trăgând la peron, nu-i nimeni de găsit. Linia iese din gara Săveni şi se şupureşte pe lângă apa Podrigăi, până dincolo de Drăguşeni, aproape de Scutarii Mileancăi. Pe tot acest traseu nu se poate găsi ţipenie de ceferist. M-am interesat dacă măcar la un anume interval de timp, cei de la Regionala CFR Iaşi circulă pe traseu, pentru a preveni producerea de pagube prin furturi. Nu se întâmplă aşa ceva de mai bine de vreo patru ani, când a fost văzută ultima dată o drezină.
În cei opt ani de când pe acest traseu nu se mai pozacirculă, linia s-a degradat, iar furturile s-au îndesit. Pornind de deasupra dealului Iacobeni, pot fi văzuţi stâlpii de telegraf înclinaţi, gata, gata să cadă, ţinându-se numai în sârme. Un caz fericit, pentru că mai spre Vlăsâneşti sârmele au fost furate, stâlpii stând proţăpiţi ca nişte ţepe, aşteptându-şi ofranda. Cum domnitorul Ţepeş îşi doarme somnul de veci de multe secole, poate că vreo autoritate guvernamentală, Ministerul Transporturilor de exemplu, ar trebui să-i osândească pe vinovaţii ce-au lăsat de izbelişte această importantă investiţie, aşezându-i cu popoul în vârf de stâlp.
La jumătatea căii dintre Dângeni şi Vlăsâneşti a fost începută construcţia unui mic viaduct, pentru a salva calea ferată de alunecările de teren. Acum, construcţia nu-i decât o rană de beton armat în plin câmp. Marele viaduct de la intrarea în Vlăsâneşti, cândva mândria căii ferate din zona Moldovei, fiind considerat cel mai lung, de aproape 400 m, stă şi el în paragină. Pe la capete apa a spălat piatra dintre şine, căscându-se hăuri adânci. Să mai adăugăm faptul că aproape de localitatea Vlăsâneşti s-au furat şi stâlpii de cale ferată, nu numai sârmele. Oamenii zic că s-au demontat şi şinele pe anumite porţiuni, dar afirmaţia lor rămâne la stadiu de vorbe, pentru că în periplul nostru de-a lungul traseului n-am observat un asemenea furtişag. La ieşirea din Vlăsâneşti spre Săveni, şina de cale ferată a fost dezgolită de piatră. Apa a cărat la vale nu numai piatra, pozadar pe anumite porţiuni chiar şi şinele metalice.
Cert este că acum se fură fără teama că cei care devin „gospodari” pe seama neglijenţei CFR-ului vor răspunde vreodată. Degradarea traseului s-a accentuat atât de mult, că o eventuală reparaţie pentru readucerea în circuitul CFR-ului şi continuarea investiţiei mai departe va fi extrem de costisitoare.
Un scurt istoric a acestei căi ferate se impune. Lucrarea a fost începută pe vremea lui Cauşescu şi a fost motivată de deschiderea centrului judeţului şi a zonei de nord către circuitul feroviar al ţării, asigurându-se dezvoltarea economică şi socială a acestei regiuni nordice a Moldovei. Dacă Ceauşescu mai rezista un an, lucrarea era terminată, pentru că aşa era programat şi ştim cu toţii că nimeni nu îndrăznea să nu respecte un termen stabilit de către el.
Evenimentele din decembrie 1989 a dus la stagnarea lucrărilor. În perioada cât prefect al judeţului era Viorel Alexandru, au început să apară motivaţii de genul că lucrarea nu se justifică economic şi că este o dovadă a lucrărilor megalitice dorite de Ceauşescu. A venit vremea ca în fruntea Prefecturii să stea pesedistul Mihai Baltă. De numele său se leagă stoparea definitivă a lucrărilor. Sub Guvernul CDR, senatorul liberal Dinu Secrieru şi deputatul ţărănist Eugen Hilote (descoperit ca turnător la Securitate) au avut orice alte preocupări, numai de linia ferată Dângeni – Darabani nu le-a ars. Au tratat totul cu indiferenţă. Cum cu indiferenţă a privit lucrarea şi pozaPSD-ul, revenit la putere în 2000. Senatorul de Botoşani, Octav Cozmâncă, care avea puterea să hotărască continuarea lucrărilor, a preferat să-şi tragă pod peste Siret chiar în dreptul casei sale părinteşti, neîncurcându-se cu această cale ferată sortită deja ruginii.
Între timp, refacerea podului de la Rădăuţi Prut, peste Prut la Lipcanii Moldovei, lucrare prevăzută a se executa după ajungerea căii ferate în zonă, s-a produs. Dacă linia ajungea la Rădăuţi Prut înaintea refacerii podului, atunci, pe lângă banda auto era şi o bandă CFR, cu joncţiune la calea ferată a Lipcanilor şi cu drum liber spre ţările nordice, dar şi spre Moscova, traseu cu multe sute de km mai scurt.
Nici acum nu-i târziu ca lucrarea să fie reluată. Dar cine s-o ceară? Cine să se implice? Autorităţile judeţene precum Prefectura sau Consiliul Judeţean nu mai pomenesc nimic de această lucrare, convinse şi ele că n-are justificare economică. Acum nu are, dar mai târziu da. Acum are justificare socială, şi este suficient ca lucrarea să fie reluată. Actualii parlamentari, zece la număr, nu mai au aplecare spre această lucrare, pentru că, în opinia lor, nu aduce spor electoral. Mulţi dintre ei i-au şi uitat existenţa, deşi în mod frecvent o călăresc, trecând podul de peste ea pentru a intra în Săveni. Încremenită în indiferenţa autorităţilor, calea ferată Dângeni – Săveni – Drăguşeni dispare bucată cu bucată. Este lucrul la care ne pricepem cel mai bine! (Ioan Rotundu)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (3)]
 

TeleM
Un drum din care iese fum, pentru că focul l-a pus chiar primarul
Licitaţie cu strigare la Termica
150 ha teren transmise pentru retrocedare în judeţul Botoşani
Laura Cosoi se sărută cu Aylin Cadar
Clarificări privind referirea la „limba moldovenească”
Construcţia de locuinţe pentru chiriaşii evacuaţi din case naţionalizate
Botoşănenii muncesc pe bani puţini
Societatea Apa Grup moare, dar nu se predă Fiscului
Un mic gest de recunoaştere pentru mari speranţe ale culturii de mâine
Dosar penal pentru falsificarea permisului de conducere
Consiliile locale pot scăpa de obligaţiile faţă de copiii instituţionalizaţi
Vrea să-şi iniţieze candidaţii în tainele administraţiei
Harbuji muraţi, dar nu oricum
Meşteşugarii puşi în valoare de Festivalul Şanselor Tale
Huţuleac iese, timid, din amorţeală
Nou termen de depunere a cererilor de sprijin la APIA
Angajaţii APIA s-au hărnicit brusc
Încep cursurile la postliceala finanţată de stat
Negrescu mulţumit de cheltuirea banilor pentru investiţii
AJOFM verifică agenţii economici ce au primit subvenţii
Şoferi amendaţi de agenţii de circulaţie
Horoscop
S-a măritat…
Domnul pofteşte vin, dar are şi pretenţie de care să fie
Program TELE’M Botoşani, miercuri, 17 octombrie
Asiguraţi-vă pensia bătrâneţelor
Jurnalul de Dimineaţă

Anunţ[email protected]
Blogul lui Rotundu
Arhivă