Cu anunţuri despre redeschiderea vămii de la Racovăţ, comuna Pomârla, la Botoşani PSD-ul a câştigat voturi în număr consistent. Patru ani de zile cât a fost prefect PSD de Botoşani, Costică Macaleţi anunţa la anumite intervale de timp că în curând se va deschide vama de la Racovăţ, vamă cu trecere în raionul Herţa – Ucraina atât auto cât şi pietonal dar închisă în urmă cu vreo 78ani din cauza unor divergenţe politice între Bucureşti şi Kiev.
De la Macaleţi s-a molipsit cu anunţuri şi nevasta şoferului, senatorul PSD Doina Federovici, care se întrecea cu Macaleţi în a anunţa deschiderea vămii. În realitate niciunul dintre ei nu aveau habar când şi în ce condiţii se va redeschide vama. Nu aveau habar cei din Ministerul de Externe al României, care se aflau în dialog permanent cu Kievul, pentru că instabilitatea politică din Ucraina împinsese acest subiect pe la coada agendei de lucru Româno - Ucraineană.
Interesant era şi faptul că la Cernăuţi, capitala regiunii cu acelaşi nume, autorităţile anunţau şi ele redeschiderea vămii, fără însă a avansa vreo dată certă. Oleksandr Fyshchuk - preşedinte al Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi declara la începutul acestui an pentru ziarul „Libertatea cuvântului” din Cernăuţi că este posibilă redeschiderea punctului vamal Racovăţ-Diakivtsy.
Denumirea de Diakivtsy ascunde de fapt numele românesc al satului Proboteşti care face parte din comuna Târnauca, raionul Herţa, Ţinutul Herţa fiind luat cu japca de către Stalin în urma trasării graniţei după cel de Al Doilea Război Mondial.
Ca să vă daţi seama de dimensiunea minciunilor promovate în spaţiul public botoşănean de către conducătorii judeţului şi parlamentarii comunităţii noastre, reamintesc doar două momente. În campania alegerilor locale din vara lui 2016, Costică Macaleţi, care candida la un post de consilier judeţean cu intenţia declarată de a fi ales preşedinte, anunţa că deschiderea punctului de frontieră de la Racovăţ este iminentă. Primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelaru, îi îmbrobodea pe pomârleni să-l aleagă din nou primar PSD pentru că partidul său va redeschide vama imediat ce se termină alegerile.
Nu s-a întâmplat nimic după alegerile locale din iunie 2916, aşa că cei din PSD au reluat anunţurile în cadrul campaniei alegerilor parlamentare. Cum pe la electoratul nostru botoşănean ţinerea de minte este ştearsă imediat cu un mic şi o cinzeacă, generaţiile cu rădăcini adânc înfipte în regimul lui Ceauşescu s-au îmbulzit la vot şi au votat masiv candidaţii PSD-ului, ajungând acest partid să câştige 7 posturi de parlamentari din 9 câte se cuvin judeţului nostru.
În 24 ianuarie, la Dorohoi, de Ziua Unirii, nevasta şoferului, senatorul PSD Doina Federovici, neavând resurse intelectuale de a vorbi despre evenimentul istoric omagiat, a anunţat că se va redeschide vama de la Racovăţ. Un discurs cretin şi lipsit de consistenţă pe care l-am imortalizat parţial în reportajul realizat la Lumea lu Rotundu.
Prezent, primarul de Pomârla, Dumitru Chelaru, cu ipocrizia caracteristică celor din PSD, s-a arătat revoltat de discursul senatorului, cerând ferm să i se spună data când se va redeschide vama. Suntem deja în luna septembrie, dar nefiind alegeri, nu se mai aduce vorba de vamă
.
În ziua de 14e septembrie, Costică Macaleţi, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, a primit o delegaţie oficială a administraţiei de la Cernăuţi, delegaţie condusă de Oleksandr Fyshchuk - preşedinte al Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, secondat de Ivan Muntean – preşedinte al Consiliului Regional de Stat Cernăuţi.
Din nou s-a trâmbiţat redeschiderea trecerii de frontieră în punctul Racovăţ-Diakivtsy. De data aceasta Macaleţi s-a înţeles perfect cu ucraineanul Fyshchuk, ambii demonstrând că sunt pricepuţi în manipularea opiniei publice. S-au întrecut în laude minţind pentru că în momentul de faţă între Bucureşti şi Kiev sunt mari divergenţe în ce priveşte viitorul şcolilor de limbă română din zonele de români aflate sunt stăpânire ucraineană cum este regiunea Cernăuţi.
Kievul, în lupta sa împotriva ocupaţiei ruseşti, a emis o lege prin care a restrâns învăţământul în limbile etniilor conlocuitoare, de departe viind vizibil pentru toată lumea diplomatică intenţia de a restrânge influenţa limbii ruse pe teritoriul Ucrainei. Numai că lupta cu ruşii a afectat, ca pierderi colaterale cum le numesc politicienii, şi limba şi cultura românilor din zonele istorice cum este Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.
Într-un asemenea context nici vorbă nu poate fi de redeschiderea punctului vamal de la Racovăţ. Vom mai auzi despre acest subiect în preajma alegerilor din 2020 dacă nu vom avea alegeri anticipate. Însă, referitor la modul absolut inelegant în care s-a exprimat preşedintele CJ Costică Macaleţi despre românii din Ucraina, nefolosind în limbajul său numele românesc al localităţii ci pe cel ucrainizat, un cititor al Jurnalului din Proboteşti – Diakivtsy, a postat următorul comentariu:
„Punctul de trecere a frontierei Racovăţ-Diakivtsy" Probabil aţi vrut să spuneţi Racovăţ-Proboteşti. E totuşi un sat cu 100% români dintr-o comună Târnauca cu 100% români. Mă scuzaţi: 70% români şi 30% moldoveni, deocamdată. Târnauca, înfiinţată în 1498 de Ştefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului.”
Frate din Proboteşti, nu pune la inimă aceste impardonabile scăpări de limbaj ale conducătorilor judeţului Botoşani. Nu trecutul istoric al poporului român este punctul lor forte. Impostura, ipocrizia, hoţia şi parvenismul sunt valorile lor morale. Cu primarul vostru din Târnauca, Ioan Pantea, vechi în funcţie, mă cunosc destul de bine. Am stat de vorbă cu el la Hudeşti, Darabani, Păltiniş, Coţuşca unde a fost prezent la diverse evenimente istorice şi culturale.
Domnul Pantea a avut prilejul, eu aş spune ghinionul, să-l asculte vorbind pe preşedintele Macaleţi pe scena de la Păltiniş, în duminica de 20 august a.c. şi a realizat cât de „bun cunoscător” este asupra istoriei românilor de dincolo de graniţele oficiale ale României.
Poate că, având la masa dialogului pe cei mai înalţi reprezentanţi ai administraţiei Regiunii Cernăuţi, se cădea ca preşedintele Macaleţi să fi adus vorba şi despre viitorul şcolilor şi a limbii române din această regiune. N-a făcut-o pentru că subiectul l-ar fi depăşit. În schimb a bifat o acţiune transfrontalieră fără vreo finalitate în beneficiul românilor din Botoşani sau zona Cernăuţi.