Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Marţi: 19 Martie 2013

Evenimente
Politică
Cultură
Economic
Editorial
Învăţământ
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5950 lei
1 USD = 3.8316 lei


Număr accesări
Astăzi:
7790
De la 07 Ianuarie 2003
53484069

Botoşani: Monştrii demolatori ai culturii botoşănene

  • Ioan Rotundu

Am scris şi voi scrie ori de câte ori mi se va ivi prilejul: dacă judeţul Botoşani se poate lăuda cu ceva în faţa naţiunii române, acel ceva este cultura. Şi astăzi se miră intelectualii români de marcă cum de judeţul Botoşani a dat ţării atâtea valori umane care au marcat pentru totdeauna cultura şi ştiinţa românească. În Evul mediu târziu târgul Botoşanilor era un centru cultural de prim rang al României. Pentru activităţile culturale de aici veneau marile personalităţi ale lumii politice, culturale şi ştiinţifice româneşti, inclusiv membrii Casei Regale. În Botoşani s-a făcut presă, s-au tipărit cărţi şi reviste, s-a făcut politică naţională, s-au înfiinţat şcoli de renume, s-au creat instituţii culturale pre de muzică şi teatru.
Seratele, balurile protipendadei botoşănene erau celebre în întreaga Românie. Cine nu crede sau vrea să se convingă, să citească Monografia Botoşanilor semnată de Artur Gorovei, apărută la 1926. Cartea este cu atât mai valoroasă, cu cât autorul nu este botoşănean, el fiind născut la Fălticeni, dar tratează cu respect şi admiraţie viaţa culturală, valorile umane, viaţa publică a „oraşului grădină” cum fusese botezat Botoşaniul datorită abundenţei florale şi pomicole stradale şi prin curţile locuitorilor.
Regimul comunist n-a avut curajul să minimalizeze tradiţiile culturale impresionante ale Botoşanilor şi le-a respectat, punându-le în valoare. Din păcate, după decembrie 1989, cultura botoşăneană a suferit o cădere accelerată datorită faptului că instituţiile culturale au încăput pe mâna unor persoane numite pe criterii politice şi care nu aveau nicio legătură sentimentală sau profesională cu acest segment atât de important pentru imaginea judeţului.
Chiar şi aşa, adevăraţii oameni de cultură au reuşit să păstreze şi să pună în valoare tradiţiile, obiceiurile, dovezile vechii culturi şi civilizaţii pe aceste meleaguri dar şi factorii umani deveniţi repere naţionale în domeniu. S-a dus o luptă continuă între susţinătorii culturii autentice şi şefii numiţi politic care nu puteau înţelege de ce este atât de important să se cheltuie banii pe nişte „vechituri”, când pot fi folosiţi în afaceri aducătoare de grase comisioane.
Şefii puşi politic au căutat să transforme cultura în activităţi comerciale profitabile lor, considerând instituţia culturală un fel de societate comercială care să aducă profit.
Pensionarea Danei Petrariu din fruntea Dir5ecţiei Judeţene de Cultură Botoşani a deschis drumul în fruntea acestei instituţii a unor persoane care au creat mari prejudicii acestui domeniu. Accederea în fruntea Consiliului Judeţean Botoşani a unor preşedinţi care au văzut în cultură doar nilşte oportunităţi de a-şi promova apropiaţii şi de a scoate un profit politic şi chiar financiar, a accentuat dezastrul. Preşedintele Constantin Conţac, din ambiţii personale, n-a cedat în negocierile cu proprietarul casei Mihalachi Iorga, monument istoric în care era găzduită Secţia etnografică a Muzeului judeţean Botoşani. Secţia etnografică a fost evacuată iar casa, valoroasă prin numele bunicului marelui istoric Nicolae Iorga ay devenit o ruină.
Preşedintele Mihai Ţâbuleac a desfiinţat Secţia de Artă a Muzeului judeţean pentru că nu s-a înţeles politic cu Elena Condrei, în proprietatea căreia funcţiona secţia. Tablourile celor mai valoroşi pictori români, botoşăneni cu toţii, stau acum depozitate prin subsolurile Muzeului.
Tot preşedintele Ţâbuleac, din interes politic, a decapitat Memorialul „Mihai Eminescu” Ipoteşti de oamenii de cultură şi l-a dat pe mâna unui economist venit din industria utilajelor agricole. Acum Memorialul nu mai impune respectul de altădată, pelerinajul la Ipoteşti nu mai există, pioşenia faţă de opera marelui poet naţional a dispărut.
Actualul preşedinte al CJ, Florin Ţurcanu, om cu mari deficienţe la capitolul cultură personală, a agravat starea şi aşa destul de precară a culturii botoşănene moştenită de la Ţâbuleac. La Memorialul din Ipoteşti a impus politic un director adj. care nu este un om de cultură. La Secţia etnografică a Muzeului Judeţean, nou mutată în Casa Ventura, şi ea monument istoric, a promovat, tot politic, pe nevasta subprefect Tocariu. Femeia o fi bună profesoară de istorie, dar cu privire la tradiţiile şi obiceiurile noastre culturale, la bazinele etnografice din judeţ, la zonele folclorice reprezentative care trebuiesc promovate, puse în valoare, n-are cunoştinţe.
Şi ca un blestem coborât asupra culturii noastre, poate venit din partea marilor înaintaşi care privesc din cer la ce se întâmplă cu munca lor de secole, Ţurcanu şi-a propus să demoleze şi ultima redută a culturii noastre autentice. Vrea ca în fruntea Centrului Judeţean al Creaţiei Populară şi Valorificarea Tradiţiilor s-o impună, tot politic, pe neavenita Cătălina Lupaşcu. Femeia aceasta nu are nimic în comun cu activitatea ce se desfăşoară la acest Centru. Ea n-are capacitatea şi resursele intelectuale de a înţelege importanţa muncii de cercetare pe care o desfăşoară referenţii culturali de ani şi ani de zile.
Obligat să se pensioneze este şi directorul Orchestrei de muzică populară „Rapsozii Botoşanilor”, maestrul Ioan Cobâlă, un folclorist autentic şi care nu poate avea înlocuitor la întreg palierul creativităţii sale. De ce ar trebui pensionat un artist aşa de valoros? Pentru că preşedintele Ţurcanu trebuie să pună în locul său o persoană desemnată politic. I se cuvine Centrul de Creaţie PNL-ului, probabil că „Rapsozii” va fi înghiţit de un numit politic al PSD.
Însă mare uimire a mea vine din faptul că puţinii susţinători ai culturii noastre, atâţi câţi mai sunt, nu i-au atitudine faţă de tot ceea ce se întâmplă, nu protestează. Iar răul se extinde, metastaza politică a cuprins cultura botoşăneană şi o demolează bucată cu bucată. Sprijinul nu poate veni de la cei mulţi pentru că nu este cultura apanajul lor. Sprijinul trebuie să vină de la lucrătorii din cultură, de la intelectualii judeţului, dacă mai sunt treji.
„Somnul raţiunii naşte monştri” este fraza rostită de marele pictor spaniol Goya. Somnul prelungit al raţiunii oamenilor de cultură botoşăneni a permis să se nască un Conţac, un Ţâbuleac, un Ţurcanu şi să se plămădească un Miluţă Jijie şi acum o Cătălina Lupaşcu (foto).

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (5)]
 

  
Horoscop
Bancul zilei: Boală… rară
Gastronomie: Pilaf cu ciuperci si pui
Planul secret de la Ministerul Sănătăţii
introducerea unui RCA medical şi eliminarea contribuţiei de 10,7%
„Car” liberal pentru vara lui 2016
Ioan Rotundu
Alegeri liberale după „Sf. Gheorghe”
Gradaţiile de merit se vor acorda în Săptămâna Patimilor
Finanţele au publicat modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Producţia de petrol de şist ar putea duce la creşterea PIB-ului global
Încăierare Drelciuc – Ţurcanu, pe seama gunoiului din judeţ
Trimişi la pensie pentru a face loc beizadelelor politice
95 de ani de neuitare! 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara
sărbătoriți la Chișinău, Cahul și Bălți
Aproximativ zece revoluţionari au intrat în greva foamei la Guvern
Şeful Shell: Europa trebuie să accepte urgent gazele de şist
Bucurie şi spaimă printre baronii localii
Ioan Rotundu
Imposibil aşa ceva! Drelciuc face glume de prost gust
Muzeul de Arheologie Săveni arată ca acum un secol
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: [email protected]
Telefon: 0745 544 745

Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!