Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Sâmbătă: 23 Septembrie 2006

Evenimente
Politică
Cultură
Anunţuri
Economic
Editorial
Învăţământ
Administraţie
Social
Horoscop
Umor
Mondene
Gastronomie
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5915 lei
1 USD = 4.1096 lei


Număr accesări
Astăzi:
11781
De la 07 Ianuarie 2003
51194875

Cum au declarat poliţiştii de frontieră cânepa drog

  • (Ioan Rotundu)

Poliţiştii de frontieră botoşăneni au declarat că au descoperit la Româneşti cultivatori de droguri, respectiv canabis. Declaraţia lor este cu atât mai serioasă, cu cât au afirmat că s-a declanşat urmărirea penală. Pe lista cultivatorilor de droguri figurau nişte bătrâni, unul chiar în vârstă de 82 de ani. Motiv să avem mari îndoieli asupra celor declarate de către poliţiştii de frontieră, fiind greu de acceptat că un bătrân ajuns la asemenea venerabilă vârstă, se apucă de cultivat şi comercializat droguri de tip canabis. Ca de obicei, am pornit spre faţa locului, adică la Româneşti, ştiind din experienţă că adevărul iese mai uşor la iveală când îl cauţi la el acasă.
Cândva am fost cei mai tari din ţară
În drumul nostru spre Româneşti am oprit la Truşeşti, la inginera Elena Chiponcă (foto 1), un cunoscut specialist în cultura de cânepă. Ea se ocupă de cultura plantelor cannabis sativa (termenul ştiinţific al cânepei) de la absolvirea facultăţii în 1976. Potrivit spuselor sale, înainte de 1989 judeţul nostru producea 90% din sămânţa de cânepă din întreaga Românie şi eram cei mai mari cultivatori ai acestei plante. Aşa se şi explică tradiţia cultivării şi în prezent, ce-i drept pe suprafeţe mult mai mici, a cânepei. Cei mai mari cultivatori de cânepă, până în 1989, au fost CAP-urile Gorbăneşti, Hlipiceni, Truşeşti, Româneşti. În judeţ funcţionau patru centre de preluare a seminţei şi tulpinilor de cânepă la Dorohoi, Ungureni, Botoşani şi Truşeşti. Acum, inginera Chiponcă are înfiinţată o societate care se ocupă de cultura de cânepă. „Noi ajutăm ţăranii să obţină autorizaţiile necesare culturii de cânepă şi preluăm sămânţa, pe care o valorificăm în judeţele Bihor şi Satu Mare. Este o activitate rentabilă, dacă se lucrează după tehnologie şi nu empiric” – ne-a declarat inginera. Specialista susţine că planta de cânepă cultivată la noi de sute de ani nu poate deveni drog, chiar dacă se sălbăticeşte. Ştiinţific, prin analizele de laborator, s-a dovedit că obişnuita noastră cânepă, chiar sălbăticită, nu poate trece de o concentraţie mai mare de 0,2% TCH (beta-9-tetrahidrocanabinol) substanţă halucinogenă, ceea ce n-o consacră în rândul plantelor din care se extrage marijuana sau haşişul, cum este cânepa indiană ce creşte spontan şi în mediul sălbatic şi care conţine peste 1% TCH.
Specialiştii sunt în deplin consens
La primăria Româneşti l-a găsit pe inginerul agronom comunitar Dumitru Buzoianu. Ştia despre ce-i vorba şi a afirmat din capul locului că planta de cânepă cultivată în zonă n-are nimic în comun cu drogurile. De când şi-a început cariera de inginer, pe raza comunei Româneşti s-a cultivat cânepă, şi încă pe suprafeţe mari. „Este păcat că printr-o lege total neavenită a blocat şi birocratizat cultura celei mai rentabile plante tehnice. De la pozala cânepă, ţăranul nu aruncă nimic. Sămânţa merge la juflă sau o predă la societăţile de profil, cum este acum, tulpina o meliţează şi obţine fuioarele ce le toarce, iar dacă a cultivat haldani, îi foloseşte la gard sau la focul de la cuptoraşul din curte” n-ea explicat inginerul. Şi Buzoianu susţine că, din punct de vedere ştiinţific, cannabisul sativa sau cânepa ordinară nu poate constitui o sursă de producerea drogurilor. Ca să avem o imagine a ceea ce înseamnă pe la noi cânepa sălbatică, inginerul Buzoianu ne-a dus la locuinţa celui mai învârstă acuzat de cultura drogurilor. Pe Ioan Gafton, de 82 de ani, cercetat penal pentru cultură de droguri, nu l-am găsit acasă. I-am fotografiat, în schimb, haldanii crescuţi sălbatic pe gunoiul din spatele casei, ascultând explicaţiile ştiinţifice ale inginerului (foto 2) cum că aceste plante n-au nimic comun biologic cu adevărata cânepă indiană.
Ce spun inculpaţii
Pe Ştefan Colomei, 67 de ani, nu l-am găsit acasă. În curtea era soţia sa, care despănuşa ştiuleţii de porumb. De la ea am aflat că soţul tocmai s-a dus la câmp, să recolteze cânepa. Ştia că este cercetat pentru că a cultivat droguri. Şi-a făcut o cruce largă şi s-a mirat cum de cânepa pe care a cultivat-i şi străbunicii săi a devenit drog peste noapte. Nici pe Dumitru Iftode nu l-am găsit acasă. Era la munca câmpului, undeva în lunca Prutului. Norocul ne-a surâs unde nici nu ne-am aşteptat. La o răscruce de drumui am dat peste Victor Munteanu, om la 70 de ani, dar bine înfipt pe picioare. Ţăranul ne-a ascultat doleanţele şi ne-a lămurit scurt: „M-au chemat cei de la poliţia de frontieră să le dau declaraţie că am cultivat droguri. Nu ştiu despre ce droguri vorbesc ei, dar eu am cultivat 32 de ari cu cânepă, aşa cum fac de mulţi ani. Nimeni n-a spus până acum că am cultivat droguri. Se vor lămuri ei, când vor ajunge hârtiile la cei care trebuie, adică se pricep la cânepă” – speră Munteanu (foto 3) că se va încheiat întreaga tevatură.

Şi totuşi, care-i adevărul?
De fapt, cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar produsele obţinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii până în industria cosmetică sau auto. Dar avantajele cultivării şi industrializării acestei plante nu se opresc aici: cultivarea poate fi făcută în condiţii bune în toată ţara, iar terenul devine în anul următor propice cultivării cerealelor, deoarece cânepa ucide buruienile. Nu în ultimul rând, cantitatea de îngrăşământ chimic necesară unei producţii bune este mult mai mică decât la alte culturi. Astfel de informaţii le poate accede orice cunoscător pozacunoscător în a naviga pe Internet. Le puteau afla şi poliţiştii de frontieră de la Româneşti, ca să nu-i pună pe drumuri pe nişte ţărani învârstă şi vinovaţi că respectă tradiţia părinţilor şi străbunicilor în a cultiva cânepă. Şi încă ceva: poliţiştii ia-u acuzat pe ţăranii în cauză de cultivare de droguri, fără a dovedit şi susţine ştiinţific această acuzaţie. Altfel spus, prezumţia de nevinovăţie nu funcţionează şi la Poliţia de frontieră. Nu ţăranii au obligaţia de a face analize de laborator pentru a se stabili dacă planta lor de cânepă conţine drog şi în ce procent, ci cei care i-au acuzat. Astfel de analize costă, iar ţăranii n-au bani să se joace de-a analizele. În România există un singur laborator autorizat pentru astfel de analize. Este vorba de Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj, str. Gh. Bariţiu, nr. 2 (extravilan) – Combinatul de Vinificaţie al S.C.D.V.V. Blaj – cramă, cod poştal 515400, judeţul Alba. Numai pe baza analizelor de la acest laborator pot ţăranii cultivatori de cânepă să fie acuzaţi de cultivare de droguri. A solicitat Poliţia de Frontieră Botoşani astfel de analize şi au ieşit pozitive? Nu. Nu este prima dată când poliţiştii de frontieră de la Româneşti se grăbesc să efectueze astfel de cercetări, numai să apară evidenţiaţi în activitate. În loc să apere frontiera de trecerile ilegale, ei se ocupă de probleme pentru care nu sunt calificaţi. Cineva va trebui să le tempereze zelul, pentru că prea se aseamănă acţiunea lor cu un abuz de putere.
Epilog
Pe raza comunei Româneşti, sămânţa de cânepă este achiziţionată de două societăţi, aflate la concurenţă. Cea a inginerei Chiponcă din Truşeşti şi una din judeţul Suceava. Sunt voci care susţin că poliţiştii de frontieră ar fi implicaţi în lupte de partizanat. Personal n-aş vrea să cred aşa ceva. Mai degrabă este vorba de neştiinţă şi ignoranţă. Cultura de cânepă se face în baza unei autorizaţii de la Direcţia Agricolă Botoşani. Ţăranii n-au habar de aşa ceva. Este exact breşa prin care poliţiştii de frontieră acţionează cu vitejie, uitând că orice lege se aplică în condiţiile complementare a doi factori: litera şi spiritul ei. În cazul cultivatorilor de cânepă, spiritul legii a dispărut, fiind dovedit ştiinţific că n-avem de-a face cu o cânepă generatoare de droguri. Dispărând spiritul legii, devine caducă şi litera ei. Adică autorizaţia cerută de lege nu mai are argumentă existenţa. Poate că din cei zece parlamentari botoşăneni se va găsi unul să preia printr-o iniţiativă legislativă abrogarea H.G. ce impune autorizaţie de cultivare a cânepei, scăpându-i pe ţărani de abuzurile venite din partea incompetenţilor, iar el să devină erou naţional „salvator al culturii de cânepă”.


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (9)]
 

  
Anunţ licitaţie Primăria Botoşani
COMUNICAT DE PRESĂ
Conopida cu sos de smântână
Comunicat al Inspectoratul de jandarmi judeţean Botoşani
Ultima gură de aer
Horoscop
Visul inginerei Chiponcă prinde viaţă
Peste 400 de absolvenţi au participat la Bursa locurilor de muncă
Profesorii trăiesc din nou emoţiile concursului
Preţul la gigacalorie cu 20% mai mare
În bârlogul monstrului sacru al filozofiei
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
O zi fără maşină în Botoşani
Vremea se înrăutăţeşte
Incendiu din cauze necunoscute
Emisiile de gaze cu efect de seră îi vor costa mult pe agenţii economici
Tinerii democraţi vor să iniţieze cetăţenii din mediul rural în UE
Primarul Lungu îşi apără angajaţii
O nouă ordonanţă dă peste cap calculele cetăţenilor ce aşteaptă locuinţe ANL
Alertă la Primărie pentru cheltuirea banilor de la Guvern
Municipalitatea vrea să intre în negocieri pentru imobilul din Ion Pilat
Factura pe care o vom plăti la Termica,încă incertă
Expo-zoo 2006, la a II-a ediţie, la Botoşani
Plan cadru pentru siguranţa în şcoli
Jurnalul de Dimineaţă

Anunţ[email protected]
Blogul lui Rotundu
Arhivă


Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!