Aşa cum am promis în reportajul-anchetă intitulat „Drama umană din Botoşani, Aleea Luizoaiei nr. 10”, am continuat să investighez cine este englezoaica Harison Tereza şi cum s-a ajuns ca de „binefacerile” ei să depindă viaţa a cinci bolnavi psihici români. Am mai dorit să aflu ce autoritate română se ocupă de asociaţiile şi fundaţiile umanitare străine şi cum le supraveghează activitatea.
La Spitalul de Psihiatrie
Am reuşit să-l contactez pe dr. Nicolae Vlad, directorul Spitalului de Psihiatrie Botoşani şi să purtăm un dialog. Citise reportajul meu şi cunoştea de existenţa Asociaţiei „Romania Aid Group” şi de bolnavii psihici luaţi în îngrijire. Din discuţia noastră am înţeles că aceşti bolnavi sunt periodic spitalizaţi pentru „compensare psihică”, după care ajung din nou la asociaţie. Caz fericit, pentru că, potrivit spuselor directorului, în legislaţia română nu există reglementată juridic responsabilitatea socială asupra acestor bolnavi, din momentul în care depăşesc vârsta de 18ani şi nu mai sunt internaţi în spitale. Pur şi simplu, din momentul în care sunt scoşi pe poarta spitalului, nici o instituţie a statului nu-i prea în responsabilitate.
Mai multe detalii mi-a oferit asistenta Lidia Aionesei, care cunoştea personal pe fiecare dintre cei cinci bolnavi. Viorica Brumar, Ovidiu Druţu, Marin Axinte, Iuliana Murariu şi Mihaela Vieru au fost luaţi în îngrijire, de către englezoaică, în anul 1999, printr-o combinaţie cu fostul director de la sanatoriul Podriga, un anume medic Ciumpavu, aflat acum în SUA..
Însă, în ce privesc condiţiile de viaţă ale acestor tineri, cum sunt alimentaţi şi trataţi, nu este atributul personalului de la Psihiatrie să controleze.
Un „binevoitor”
Aflând că mă interesez de „afacerile” englezoaicei cu asociaţia din Aleea Luizoaiei, o anume persoană m-a contactat să-mi spună că aceasta mai are o asociaţie şi la Podriga. Însă să am grijă că ea se învârte prin Anglia în cercuri foarte înalte şi are mari relaţii prin România. Face parte din cercul lui John Mayer şi este o apropiată a prinţesei Sophi, probabil consoarta prinţului moştenitor Alois de Liechtenstein. Englezoaica este „o şperlă extrem de şireată”, mi-sa mai spus „binevoitorul”.
M.-a urcat în maşină şi m-am dus la Podriga. La primărie am stat de vorbă cu secretara Livia Ursolinschi. Mi-a confirmat că există în Podriga o asociaţie a unei englezoaice, care se ocupă de tratamente terapeutice pentru bolnavii psihici din sanatoriu, dar că un anume Viorel Onciu, fost lucrător la Sanatoriu Podriga, este în măsură să-mi dea relaţiile cuvenite.
În marginea satului Podriga l-am găsit şi pe Viorel Onciu, lucrând la sediul asociaţiei, o casă bătrânească cumpărată de englezoaică. De al el am aflat că asociaţia poartă numele de „Agents of change” iar fondatorul se numeşte Alison Lille Butcher. Asociaţia are angajaţi 7 români, printre care şi un asistent social. Cinci bolnavi se aflau la aşa-zisul tratament, jucând tenis.
Deşi Onciu a negat că englezoaica ar fi şi fondatoarea asociaţiei din Botoşani, ştia foarte multe mănunte despre locaţia din Aleea Luizoaiei nr. 10, semn că este, sau a fost, de-al casei pe acolo.
În loc ca lucrurile să se simplifice, m-am pricopsit cu numele unei alte englezoaice, fără să ştiu dacă este una şi aceeaşi persoană cu fondatoarea Asociaţiei „Romania Aid Gropu”, având şi numele de Harison sau Tereza.
Inspecţia socială – o instituţie fără autoritate
Am revenit la Botoşani şi m-am oprit la sediul Protecţiei Copilului, sperând ca aici să aflu mai multe de la Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap, condusă de medicul Stela Enache. N-am găsit-o, dar cineva, care citise reportajul pe site-ul Jurnalului şi ştia despre ce este vorba, m-a îndrumat către Inspecţia socială. Aşa am ajuns în sediul Direcţiei Muncii, la ultimul etaj, în camera 301.
Cei cu care am dialogat, au fost inspectorii Dumitru Guşu şi Doina Astancăi. Şi cei doi citiseră materialul publicat, dar n-au acţionat în nici un fel pentru că ei n-au personalitate juridică. Inspecţia socială Botoşani este subordonată Inspecţiei Sociale Zonale Bacău, iar ei nu pot acţiona decât dacă primesc binecuvântarea forului tutelar, chiar dacă intră în atributul lor să controleze asociaţia.
În schimb, cei doi inspectori m-au îndrumat către Direcţia Muncii, pentru că aceasta este instituţia care acreditează unităţile ce prestează servicii sociale, inspectorii sociali având numai atribuţii de control.
În biroul directorului Radu Drăguş
Am coborât din podul clădirii Direcţiei Muncii în biroul directorului Radu Drăguş, aflat la etajul I. Şi Drăguş citise articolul publicat, numai că a fost singurul care a şi întreprins ceva. A înaintat o adresă către Inspecţia Socială Bacău prin care a solicitat un control la asociaţia din Botoşani, Aleea Luizoaiei nr- 10.
În ce priveşte asociaţia de la Podriga, cea fondată de englezoaica Alison Lille Butcher, aceasta este acreditată de către Direcţia Muncii pentru a presta servicii sociale. Însă nici inspectorul chemat de Radu Drăguş la discuţia noastră n-a putut să-mi spună dacă englezoaica de la Podriga este una şi aceeaşi cu cea din Botoşani. Şi aceasta pentru că Asociaţia „Romanien Aid Gropu” funcţionează fără nici o acreditare, fără nici o înregistrare prin vreo evidenţă oficială a instituţiilor statului.
În schimb, a mai reieşit că cele cinci persoane din Botoşani sunt beneficiare de ajutoare sociale de handicap I şi II. Iar banii lor ajung tot în Luizoaia nr. 10, adică tot la englezoaică. Curată binefacere în favoarea românilor!
Un final trist
Aşadar, cinci persoane cu handicap sunt în îngrijirea unei asociaţii engleze din 1999, fără ca vreo instituţie a statului să se fi interesat de soarta lor şi să fi călcat vreodată dincolo de pragul porţii unde aceştia vieţuiesc. Când i-am găsit pe cei care ar fi trebuit să-i controleze, inspectorii sociali nu pot acţiona decât la ordinul şefilor, care şefi sunt la Bacău (???).
În ce priveşte acreditarea din partea statului român, pentru a face ce face, englezoaica, cum s-o fi numind ea, ne-a tratat ca pe un stat din lumea a treia, deşi geografic nu aparţinem Africii, ci Europei.
Sunt curios dacă cei de la Bacău vor considera oportun un control la această asociaţie, sau relaţiile sus-puse ale englezoaicei vor fi mai puternice.
Iar de controlul va constata că asociaţia funcţionează ilegal, cei cinci bolnavi vor ajunge în stradă, pentru că nu există lege care să-i protejeze, să oblige vreo instituţie socială să-i preia în grijă, lucru pe care inspectorul Dumitru Guşu l-a recunoscut neputincios.(Ioan Rotundu)