Impresionat de bogăţia tradiţiilor culturale în această zonă a Văii Siretului, o zonă de confluenţă între civilizaţia Imperiului Habsburgic care a ocupat Bucovina la 1774 şi Moldova rămasă dincoace de Siret.
Deşi zonă de interferenţă a două civilizaţii, învăţătorii Silvia şi Cicerone Costea susţin că tradiţiile locale s-au păstrat nealterate veacuri la rând şi că civilizaţia habsburgică a influenţat în sens pozitiv doar modul de viaţă al localnicilor, care au devenit mai gospodari, mai chibzuiţi în cheltuirea banului, aşa cum au văzut că fac şi românii aflaţi peste malul Siretului, for aţi de austrieci să adopte un alt mod de viaţă decât cel obişnuit, un mod de viaţă occidental.
Acest mod de viaţă puternic influenţat de civilizaţia austriacă este vizibil şi în zilele noastre prin diferenţa dintre gospodăriile frumoase şi arătoase ale locuitorilor de pe Valea Siretului şi cele sărăcăcioase şi prost întreţinute ale botoşănenilor din interiorul judeţului.
În urmă cu 40 de ani, învăţătorul Nicolae Costea, tatăl lui Cicerone, impresionat de bogăţia tradiţiilor culturale a pus bazele unui muzeu etnografic. A adunat piese vechi, unele de peste un secol şi jumătate, exprimând îndeletnicirile casnice ale bărbaţilor şi femeilor, piese de uz gospodăresc dispărute din modul de viaţă actual. De asemenea a reuşit să adune o frumoasă colecţie de costume populare, dovadă a portului ţărănesc de acum peste un secol.
Fiul Cicerone s-a decis să continue lucrarea tatălui şi în momentul de faţă, în Muzeul Etnografic Vf. Câmpului, adăpostit în clădirea şcolii vechi, sunt peste 450 de exponate. De reţinut că în zona Vf. Câmpului postul popular este tributar culorilor roşu şi albastru, ceea ce dă o frumuseţe deosebită femeilor şi bărbaţilor îmbrăcaţi în costume populare dar şi un aer de nobleţe.
Piesa forte este un cordon tricolor pe care fiul satului, un anume Ungureanu, l-a primit când s-a dus la iaşi şi a făcut parte din Divanul Ad-hoc care l-a ales pe colonelul Al. Ioan Cuza domnitorul Moldovei. Cine va vizualiza reportajul, îl va putea admira, piesa având o vechime de peste 150 de ani.
Dacă Nicolae Costea a reuşit să adune date despre tradiţiile locului şi să le înmănuncheze într-o monografie cu caracter etnografic, fiul său Cicerone, ajutat de so0 Silvia, a continuat opera începută de tatăl şi a dezvoltat monografia tatălui printr-o lucrare mult mai amplă, bogată în informaţii şi sistematizată oarecum după criteriile ştiinţifice ale muncii de cercetare etnografică.
Vineri, 31 noiembrie, la muzeul din incinta Şcolii de la Vf. Câmpului a avut loc lansarea lucrării intitulată Muzeul Etnografic de la Vf. Câmpului oglindă a unui sat de pe Valea Siretului. Lucrarea a fost editată sub coordonarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani.
La lansare au participat directorul CJCPTC Aurel Melniciuc , Dănuţ Huţu directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, fiu al locului, oficiali ai Primăriei precum viceprimarul Stan şi secretarul Sucilă.
Un astfel de eveniment nu putea scăpa Lumii lu Rotundu, aşa că, joi, 20 noiembrie, am fost prezenţi în localitate şi am realizat reportajul intitulat Tradiţii etnografice, reportaj ce a fost difuzat pe TeleM Botoşani sâmbătă, 22 noiembrie, ora 19.00. Cine are atracţie spre astfel de reportaje îl invit să dea clik pe imaginea de mai jos pentru a-l putea viziona.
Nu pot să închei reportajul de faţă fără a menţiona că din localitatea Vf. Câmpului au pornit în lume ă cinstească locul natal prin activitatea lor prestigioasă mari personalităţi. Amintesc pe celebrul cântăreţ de muzică populară George Hazgan, a cărui nume îl poartă acum şcoala din localitate, dar şi academicianul istoric Alexandru Zub. Să mai amintesc şi numele lui Aristide Zub, profesorul pensionar, fratele academicianului, autor a mai multor lucrări dedicate consemnării istoriei locului.
Actualul primar Aurel Ungureanu se mândreşte cu zestrea culturală a comunei şi cu marile personalităţi ale locului, fiind continuu preocupat să le pună în valoare şi să fie cunoscute inclusiv în plan naţional.
Ioan Rotundu