Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Horoscop
Umor
Reportaje
Comentarii
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
15946
De la 07 Ianuarie 2003
122876013

Reportaj de vacanţă

Călăraşi – Viaţa la ţară

  • Ioan Rotundu
  • 28 July 2017, 23:00

Elena Vrajotis, primăriţa de Călăraşi, pare decisă să nu facă niciun pas înapoi în privinţa readucerii în actualitate a tradiţiilor şi vechilor obiceiuri populare, pierdute de la o generaţie la alta pentru că în comună n-a mai existat un sătean care să le protejeze prin a le insufla noilor generaţii.
Şezători, spectacole cu tradiţii de iarnă, serbări câmpeneşti, serbări şcolare sunt evenimente culturale care s-au înteţit în cele două mandate de primar ale Elenei Vrajotis. Iar tineretul sătesc, abandonat de către vârstnici, nu mai pridideşte acum să facă faţă solicitărilor pentru a forma echipe de dansatori care să se întreacă între ele pentru a deveni reprezentante ale comunei la diverse evenimente culturale din ţară de unde au început să primească invitaţii pentru că au câştigat deja un oarecare prestigiu. Nici premiile n-au întârziat să apară, ceea ce stimulează şi mai mult ambiţia tinerilor de a se face mai remarcaţi.
În acest context de revigorare a tradiţiilor şi obiceiurilor populare, joi, 27 iulie, la Călăraşi a fost gândit şi pus în practică un eveniment cultural dedicat vieţii la ţară. Pe malul unui iaz situat aproape la distanţă egală de satele Călăraşi, Pleşani şi Libertatea, iaz înconjurat de dealuri înverzite, cândva bogate în viţă-de-vie, s-au strâns încă la prima oră a dimineţii echipele de dansatori, vârstnici ai satului, cu toţii îmbrăcaţi în costume populare. De eveniment a aflat şi cântăreaţa de muzică populară Ştefania Puiu, fiică a satului, care n-a ratat prilejul de a se folosi de programul artistic pentru a filma secvenţele unui videoclip.
La un aşa eveniment Lumea lu’ Rotundu nu putea lipsi. Am filmat diverse secvenţe cu bătrâni şi bătrâne pentru a-i” ischiti” cum li se pare viaţa de astăzi faţă de cea din tinereţe.
Bătrâna Profira Haliţ zice că-i mai bine de trăit astăzi decât în urmă cu câteva zeci de ani. Niculai Moisuc ne-a povestit cum s-a născut iazul. S-au colectat zile muncă de la membrii CAP şi s-a plătit munca celor care au ridicat digul. 50 de ani bătuţi pe muchie are iazul şi continuă să existe, spre deosebire de altele de prin judeţ care au fost revendicate iar acum sunt secate.
Cât filmam cu vârstnicii, Vasile Coşuleanu ne tot bruia de pe margine. L-am chemat la interviu. Voia să ne spună că satele comunei sunt tinere, înfiinţate după Războiul de Independenţă prin împroprietărirea ţăranilor care au luptat în acest război. Majoritatea celor veniţi au fost ucraineni din zona Sucevei: Siminicea, Zamostea, Grămeşti. Dacă în tinereţile sale se mai vorbea prin sat ucraineşte, acum nu mai ştie nimeni limba. S-a dat uitării, s-au romanizat, mai bine zis moldovenit. Mai aminteşte de străbunicii lor ucraineni doar numele, adică terminaţia „iuc”
Nostim a fost bătrânul Gheorghe Popa. Ajuns la 93 de ani, moş Gheorghe se ţine verde. Mi-a povestit cum a furat el mireasa de la un flăcău din sat cu doar două zile înainte de nuntă. A furat-oi, şiţ-a făcut-o nevastă şi au trăit fericiţi. A făcut şi războiul. Până la Bălţi Dar n-a dat piept cu rusul pentru că n-a fost în linia întâi Fiind repartizat la manutanţă, a fost ferit de gloanţe.
N-am ratat prilejul de a trece şi pe la bucătăria de campanie, ca să rămân în limbaj militar. Soţul primăriţei, tehnicianul veterinar Cornel, a tăiat un porc a cărui carne a împărţit-o între grătar, tochitură, sarmale dar şi cârnaţi. Compoziţia pentru sarmale a pregătit-o primăria, foile de varză soţul Cornel care tocmai a desfundat ultimul butoi cu varză murată de 200 km. De format sarmalele, le-au format gospodinele din sat care s-au îngrămădit să fie filmate.
Ţuica şi vinul tot din gospodăria primăriţei au fost aduse. Socrul primăriţei, adică tatăl lui Cornel, grec la origine, de unde numele de Vrajotis, a fost inginer viticol în zonă. În vremurile apuse era celebru la nivel de judeţ. Vinul şi legumele de Călăraşi erau râvnite de multă lume. Toamna era un du-te- vino pe drumul neasfaltat care urca dealul spre podgorie şi grădina de zarzavat.

Pe mese au fost puse ca la un fel de expoziţie, pâine de casă, cozonaci, împletituri. Lipii şi dulciuri pe care gospodinele le prepară acasă. O plăcere să priveşti la coptura rumenă şi cum să nu-şi lase gura apă.
Echipele de dansatori s-au răsfirat pe fostele terase cu viţă-de-vie şi au dansat de mama focului iar cele două cântăreţe de muzică populară, că a fost prezenta şi Celina Gherghelaş, fiică a satului prin adopţie, au cântat de-au răsunat văile din jur. Cânte, joc şi voie bună, bucate ţărăneşti stropite din belşug cu vin parcă au mai îndulcit dealurile împrejmuitoare care au început să curgă la vale din nesăbuinţa sătenilor de a scoate viţa-de-vie imediat ce li s-a restituit pământul. Acum văd şi ei că au judecat greşit dar natura are legile ei şi nu-i iartă pe oameni atunci când i se împotrivesc.
La Călăraşiul de astăzi, tic vârstnicii, viaţa este mai bună decât în cel de ieri. Iar pe primăriţă o iubesc şi o respectă pentru că şi ea îi tratează la fel şi mai ales ciuleşte repede urechea la ce şi-ar mai dori şi se pune iute pe treabă. Se spune din bătrâni că omul sfinţeşte locul. La Călăraşi îl sfinţeşte primăria Elena Vrajotis!


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

De ce şeful DGA din Poliţia Botoşani a fost lăsat în pace. Deocamdată!
Ioan Rotundu
Horoscopul zilei de 29.07.2017
Mizeria morală şi profesională a prim-procurorului Raluca Stâncescu
Ioan Rotundu
Bancul zilei: Păsărească
Schema şantajului pusă la cale de prim-procurorul Stâncescu cu interlopul Stavă
Ioan Rotundu
Doina Federovici îşi pregăteşte cumătrul Deleanu să-l facă subprefect
Ioan Rotundu
Călăraşi - Viaţa la ţară
Catrenul săptămânii
Ioan Mamaische
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog