Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Sâmbătă: 26 Iunie 2010

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Sănătate
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5873 lei
1 USD = 3.8951 lei


Număr accesări
Astăzi:
20432
De la 07 Ianuarie 2003
52594020

Inginerul meşteşugar


Intrarea în istorie a platformei industriale botoşănene, a trimis la coşul de reciclare o mulţime de ingineri, care mai de care mai bine pregătiţi, şi care s-au văzut peste noapte şomeri cu licenţă. Puţini au avut curaj să fraternizeze cu iniţiativa privată şi au trecut prin furcile caudine ale tranziţiei prelungite, care i-a prins în mirajul distructiv al creditelor cu dobânzi fluctuante. Categoria inginerilor artişti s-a născut tot de nevoie.
„Sunt inginer hidro la bază. Am făcut cinci ani de facultate. Aşa era pe atunci, mare mândrie să-ţi iasă copilul inginer. Mare bucurie când intrai la facultate. S-au făcut ingineri pe bandă rulantă, care după ce a căzut regimul ceauşist au rămas pe drumuri. Eu am avut noroc că din copilărie am deprins arta meşteşugului. În familia mea, cam de 50 de ani se lucrează aceste lucruri din mărgele. Pe vremuri, hatul la ogorul familiei mele nu era făcut din gard, se puneau haldani şi când se recoltau, se uscau, se puneau la meliţă şi făcea cânepă şi o torcea şi mititică cum eram îmi dădea şi mie nişte fire acolo să fac ceva”, a spus Aurora Sauciuc.
O femeie de 50 de ani, mititică şi firavă, dar cu un suflet care nu încape în trup. A lăsat în urmă de tot mândria de a fi inginer. Doar limbajul elevat o mai trădează, atunci când se decide să vorbească, pentru că în majoritatea timpului lucrează. Mâinile sale se mişcă cu o repeziciune de invidiat. Face împletituri din mărgele: brăţări, zgărzi, trăistuţe de toate culorile, mărţişoare când e sezonul...
„Unealta de lucru este... degetele. Materialele mele sunt procurate din comerţ. Aţă solidă, de preferinţă bumbac. Bobina de macrame este cea mai sfântă aţă, plasticul nu se aranjează bine. Mărgele din sticlă, procurate din comerţ. Folosesc sfoara, iuta, bile de lemn. Nu combin niciodată mărgele din sticlă cu plastic sau cu sac. Unde folosesc aţă de sac, folosesc lemn”, ne-a destăinuit artistul–inginer, Aurora Sauciuc.
Împletiturile din mărgele, trăistuţele din pânză de sac, din iută, create după modelul strămoşilor, au foarte mare căutare la târgurile meşteşugăreşti. Aurora Sauciuc ţine cont şi de gusturile tinerilor din ziua de azi şi se pregăteşte din timp, când vine vorba despre vreo manifestare expoziţională.
„Multă lume încearcă. În ziua de azi se merge pozamerge pe comercial, pentru că tineretul merge pe colorit cât mai în trend, oleacă de strălucitor. Stilul ţi-l formezi, citind cărţi de specialitate. Dacă tu nu ai decât MP3 în urechi, şi cruce întoarsă la gât nu ai de unde să simţi frumosul. Că pe vremuri tanti Mariţa şi moş Dumitru nu ştiau de MP3. El lua coasa în spinare, tanti punea stativele să ţese. Educaţia pentru frumos se face în familie. Când mergeam la o zi onomastică în copilărie făceam repede un dar din aţă şi mărgele, un semn de carte, luam o floare şi cu asta mergeam la petrecere. Contează foarte mult spiritul de familie. Dacă în familie se visează numai maşini, copilul se aşteaptă să primească o maşină”, a făcut radiografia vremurilor de azi Aurora Sauciuc.
Meşteşugarii adevăraţi încearcă să se regăsească, sprijiniţi şi de etnografii renumiţi din Moldova. Cu toate acestea manifestările expoziţionale nu sunt reprezentate doar de păstrători adevăraţi ai tradiţiei de veacuri. „Se strecoară şi impostori printre cei adevăraţi. Zgărdanele maramureşene de exemplu. Ele se împletesc cu multă migală din moşi-strămoşi. Acum au găsit o metodă să înşele adevărata tradiţie, transformând totul într-o chestie comercială. Au o metodă, mărgele ţesute. Au făcut un gherghef mai micuţ, au pus firele fără mărgele, urzeală şi trece printre ele aţele cu mărgele, cum ţeseam noi la şcoală la lucru manual. Aceea este brăţară ţesută, nu mai este acel meşteşug tradiţional, deja este un lucru comercial, făcut la normă”, a dezvăluit Aurora Sauciuc.
Veniturile pe care le obţine din împletiturile din mărgele nu sunt decât o completare a altor venituri. Creatoarea de frumos nu aşteaptă avantaje pecuniare. Îi ajunge mulţumirea sufletească că a făcut ceva frumos, plăcut oamenilor. „Ai satisfacţia că ai făcut un lucru frumos şi a plăcut oamenilor. Astăzi au trecut doi tineri care se uitau atent la ce lucram eu. Şi le-am zis: vreţi să furaţi meseria? Dacă îmi faceţi un centimetru de împletitura din aceste mărgele, vă dau o zgardă pe gratis. Mi-au zis, dar nu fac... Un singur lucru doresc, să se păstreze, tradiţia, să se implice să creeze. Poate azi câştigi mai puţin, dar mâine...”, speră inginerul meşteşugar, Aurora Sauciuc. Ca ea sunt sute în ţară. Prin ei, valorile autentice ale poporului român sunt în siguranţă. (Lavinia Preda)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (2)]
 

  
Horoscop
Program Tv SOMAX Sâmbătă 26 iunie/duminică 27 iunie
Bancul zilei: Creaţia poporului român
Bucătăria Jurnalul: Triunghiuri cu telemea
Un ziar german de provincie îl compară pe Băsescu cu Putin
Decretul turnesol al lui Ghimpu dă măştile jos la Chişinău şi face Moscova să latre
Planul B este varianta propusă de FMI
adică majorarea TVA la 24% şi creşterea cotei unice la 20%
Judecătorul maghiar salvează milioanele de pensionari români
CCR a declarat neconstituţionale mai multe prevederi ale legilor de austeritate
pensiile nu pot fi reduse cu 15%
O decizie care aruncă în aer mediul de afaceri. Şi o minciuna populistă
Dacă va fi aplicată măsura creşterii taxelor, România va intra în colaps
Victor Ponta: Nu este nevoie de mărire de taxe şi impozite
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Salvaţi din mijlocul apelor
Moldoveni opriţi din drumul ilegal spre Italia
Iedul cu trei capre
Subprefect suspectat de afaceri oneroase
Bani pentru drumul Cristineşti-Suharău-Oroftiana
Rulota lui Florin Ţurcanu nu a fost acceptată în curtea Parlamentului
Casa Ventura intră în şantier
Accident cu moped la Corni
Ministrul Cseke se spală pe mâni de spitale, dar păstrează puterea de decizie
Chiar dacă pacientul moare, medicul n-are voie să elibereze anumite medicamente
Huţuleac este cea care decide cine poate fi salvat şi cine nunumai ea poate aproba anumite medicamente
CAS Botoşani continuă să hăituiască medicii pe tema concediilor medicale
Ambulanţa Botoşani ieşită bine la controlul tematic
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!