Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Miercuri: 5 Aprilie 2006

Evenimente
Cultură
Infracţiuni
Economic
Fapt divers
Învăţământ
Administraţie
Social
Sindicate
Ştiri agenţii
Horoscop
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.5673 lei
1 USD = 4.0905 lei


Număr accesări
Astăzi:
21932
De la 07 Ianuarie 2003
51205026

Director răstignit pe flamura roşie

Ghearele morţii securiste


Rânjetul fioros al securităţii antedecembriste nu s-a stins la Botoşani. După 16 ani de tranziţie democratică, victimele fostei securităţi încă strigă din morminte. Crâmpoţita flamură a negrului trecut s-a abătut recent asupra capului unui director local. Soţia unui fost ofiţer asasinat în condiţii suspecte, la Botoşani, în 1979, îl acuză acum pe directorul Nistor Răcnea(foto) de colaborare cu securitatea şi implicare în asasinat. Răcnea, actualmente pensionat, dar cu implicaţii directe în conducerrea Mecanex Botoşani, a negat acuzaţiile aduse şi şi-a amintit de trecutul comunist. Botoşăneanca Georgeta Capră ne-a povestit împrejurările în care soţul ei a fost asasinat. Născut la 5 august 1929, în Udeşti, Suceava, Constantin Capră a fost ofiţer de aviaţie. A fost locotenent major din 1951 până în 1958 când a fost forţat să treacă în rezervă. Tot atunci a fost decorat cu Meritul Militar clasa a II-a. În acelaşi an a fost angajat la Direcţia Forţelor de Muncă Botoşani. Cu zece ani înainte fusese trimis la muncă în Praga şi asta pentru că era cunoscut ca fiind urmaşul unui opozant al securităţii. Tatăl său fusese şi el arestat de către securitate. Constantin Capră a lucrat ca inspector principal al Forţelor de Muncă prin mai multe localităţi, inclusiv la Botoşani. În 1973 a fost angajat la IUPS Botoşani, ca metodă de umilire a sa pentru că refuza constant să devină informator al securităţii. La 30 octombrie 1979 a fost asasinat în propria locuinţă din fosta stradă botoşăneană I.C. Frimu. „Pentru că refuza de fiecare dată să colaboreze cu securitatea, soţul meu a fost persecutat. O formă de persecuţie a fost şi trimiterea sa la IUPS. Acolo a fost băgat în beciul fabricii şi bătut cu bestialitate. În general inginerii de acolo îl simpatizau pe soţul meu. Dar era adjunctul Rotaru şi Vranciuc care erau prieteni cu Răcnea. Vinovat a fost şi directorul Răcnea pentru că, dacă a permis ca soţul meu să fie bătut în beci, a tăcut şi a ascuns fapta, înseamnă că avea şi el relaţii cu securitatea. De la evenimentul acela, la scurt timp, soţul a fost împuşcat acasă. Fiul nostru este cel care l-a găsit primul, avea 6 ani. Când am venit eu de la serviciu, l-am văzut întins lângă servantă, iar arma, care era a soţului, se afla într-o parte. Arma era de vânătoare, dar totdeauna o ţinea încuiată în rastel. În mâna dreaptă avea pixul, iar mâna stângă era băgată în buzunar. Pe masă se aflau mai multe acte. Avea o gaură mare în zona buricului. Au venit organele de cercetare, securitatea, dar nu s-au luat declaraţii, nu s-au luat amprente de pe armă. Câţiva ani am insistat să se afle criminalul şi să mi se spună şi mie de ce mi-au omorât soţul. Urmarea insistenţei mele a fost ameninţarea că am un copil şi s-ar putea să nu se ştie. Sunt convinsă că Răcnea nu a fost străin de asasinarea asta, dar nimeni nu a vrut să facă lumină” , a povestit soţia Georgeta Capră. Directorul acuzat a negat implicarea în asasinarea fostului ofiţer. Mai mult chiar, Răcnea a spus că nu-şi aminteşte să fi cunoscut pe cineva cu numele ofiţerului, dar a promis că se va interesa şi ne va spune şi nouă ce află. „Eu n-am fost colaborator al securităţii. Ba dimpotrivă, ei, ceilalţi din fabrică, mă turnau pe mine. Dar nu cunosc nici un Constantin Capră. Mi-aduc aminte că era unul Milică Capră, dar atât. O treabă de genul acesta ştiu că a fost pe acolo. O poveste cu unul bătut la IUPS a fost. Mănescu era forjor. Beat fiind l-a bătut pe unul şi l-a îngropat prin catacombele fabricii. Am să vorbesc cu el, să văd ce ştie şi vă spun. Despre Constantin Rotaru mi-aduc aminte că era director comercial la noi şi secretar de partid pe la Suceava iar Vranciuc a murit de cancer” , a fost apărarea lui Nistor Răcnea, actualmente director la Mecanex. Nistor V. Răcnea s-a născut în 1935, în satul Griviţa, comuna Păltiniş. Clasele primare le-a urmat la şcoala din sat, „după intrarea ruşilor în România. Până atunci venea şi ne învăţa câte o piţipoancă” , s-a exprimat plastic directorul. Acesta regretă manifestările care aveau loc de 10 mai, cu concorda pe braţ sau cu steguleţele tricolore agăţate pe la casele oamenilor. Mai târziu, la Dorohoi, şi-a continuat studiile şi „a trebuit să fiu pe post de iepure pentru că tremura inima în mine că era Ana Pauker care-i persecuta pe cei cu pământ mult. Am văzut multe la viaţa mea. Am văzut oameni care au murit de tifos exantematic, am prin invazia de şoareci” , îşi aminteşte Răcnea. Liceul l-a făcut tot la Dorohoi. Era perioada în care se ducea cu demâncare la fratele mamei sale, aflat în închisoare. Vizavi de spitalul din Dorohoi, cândva s-a aflat o închisoare. Fratele mamei fusese închis pentru că nu putea să dea toate cotele la stat. Studiile superioare Răcnea le-a început la Academia Militară Tehnică la Bucureşti. Acolo a stat doar trei ani. „Am fost daţi afară din academie şi eu şi alţii pe motive de astea, de referinţe venite de la secretarii de partid de la comune. Pe mine m-a lucrat tocmai un neam de-al meu, pentru că părinţii mei nu erau trecuţi în tovărăşie. Cu nepotul acelui neam mă judec acum pentru un teren. La Academie am fost coleg cu profesorul universitar Stoicescu, cu Aurel Urucu care a lucrat în comerţul exterior” , a precizat Răcnea. După excluderea din academie, Nistor a continuat studiile la Politehnică, într-o vreme când nici haine cu care să se ducă la şcoală nu prea avea. La terminarea studiilor a făcut grevă vreo 12 zile pentru că vroia să fie repartizat în alt judeţ. „A intervenit fosta rudă a lui Ţurcanu, care era prim secretar al regiunii Suceava, şi am fost dus la Suceava, la Regionala Transporturi” , spune memoria lui Răcnea. Asta era prin 1967. În 1969 a revenit la Botoşani, fiind numit şef la Industria Locală (fostul IJIL). Din 1972 a început ascensiunea profesională a directorului. A avut pe mână atelierele de mobilă de pe Ştefan cel Mare, unde era Casa Cărţii cu Iliuţă director la vremea aceea. Acolo se făcea mobilă de calitate superioară. Ministrul de Interne, Bobu, cerea informaţii odată la 48 de ore despre cum mergea activitatea în făbricuţă. Exportul de mobilă botoşăneană în Rusia era în floare. O garnitură de mobilă se vindea pe atunci cu 2.800 lei. Răcnea a lucrat la Industria Locală până în 1977. Pentru că IUPS-ul era falimentar, i-au „buşit” lui întreprinderea. Dar tot acolo se afla şi sediul IJIL. „Mai erau pe atunci Flamura Roşie, Lupta pentru Pace Dorohoi, Panificaţia, Piscicola, toate în subordinea mea. Am avut atunci o investiţie de 1 miliard la Sarata, Mihălăşeni, unde se găsea cel mai bun crap din judeţ. La întreprinderile astea şefi erau pe atunci Buţircu şi Simion. Mi-aduc aminte că Halunga era pe la controlul muncitoresc. S-a lamentat atunci că sunt două unităţi Piscicola la Botoşani. Pe lângă acestea, mai erau iazul lui Romică Rizac la Hăneşti şi încă vreo trei” , a menţionat Răcnea. Cu oamenii comunismului a mai colaborat şi la nivelul altor judeţe. Bineînţeles, colaborarea era pe linie economică. Răcnea susţine că tot meritul lui sunt şi fosta fabrică de persane de la Darabani, autoservice-ul din bariera Iaşi, moara din oraş şi cea de la Flămânzi, exploatarea de turbă de la Lozna, împletiturile din nuiele şi „câte şi mai câte”. Nistor a mai lucrat pe la IJTL, apoi la FASTT-ul lui Aurel Anghelache. Colaborări a avut şi cu Macovei de la IMAIA (actualmente FORMA) despre care Răcnea şi-a amintit că a vrut să urmeze cursurile Şcolii Ştefan Gheorghiu. „Am făcut multe, ca să vă povestesc tot ne-ar trebui mult timp. Stâlpul care menţine ceasul din faţa Muzeului a fost la mine în curte. Ca director am fost membru în Consiliul Oamenilor Muncii şi participam şi eu la şedinţe. Singura mea performanţă este, din 1977 până în 1990, desfacerea contractelor de muncă la vreo 13 sau 14 inşi. Mai încoace, o vreme am fost pus la PRM, dar nu mi-a plăcut deloc. Pe Ciuştea nu puteam să-l sufăr. De câte ori ajungeam pe acolo el juca table. N-am fost membru PSD. Mulţi au luat nişte funcţii pentru că au obţinut cumva nişte diplome. Degeaba se frăsuiesc unii cu justiţia. Marea majoritate sunt foşti miliţieni sau securişti, care au avut obligaţia să facă o facultate. Li s-a dat, au primit. Am cunoscut un avocat şi habar nu avea ce-i cu el. Confunda gospodăria cu familia. Asta-i treaba cu diplomele. Ca să nu mai spun că mulţi consilieri locali ca de exemplu Ştefan sunt prin tot felul de consilii de administraţie. Ce să faci cu dihoniile astea? Fostul senator Codreanu ce caută în C.A. de la Eltrans, că el este agricultor. Afrăsinei are 76 milioane salariu, adică de trei ori salarul primarului. Este corect aşa? Atunci ce rost mai are primarul şi se mai vaită şi stă cu batista la cap” , şi-a terminat pledoaria Nistor Răcnea. (Marian MOROŞAN)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (11)]
 

  
Pentru a treia oară la comisia juridică propunerea privind statutul magistraţilor
Fregata Mărăşeşti participă la exerciţiul militar al grupului Blackseafor
Parlamentarii vor reexamina miercuri statutul deputaţilor şi senatorilor
Artiştii se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor
Sunt mulţumiţi şi încurajaţi de afirmaţiile comisarului european Olli Rehn
Claudiu Secaşiu, noul preşedinte al Colegiului CNSAS
Ion Stan: proiectul legii lustraţiei contravine Constituţiei
SUA se interesează de vecinătatea estică a României
Bush se pricepe şi la baseball
Singurătatea poate determina creşterea tensiunii arteriale la bătrâni
Biserica Catolică incendiată de minori
Înecat la pescuit
Accidente rutiere provocate de pietoni
Românul şi păsările migratoare
Concursul pentru directori la final
Şcolile inspectate de reprezentanţii MEdC
Simularea un exerciţiu pentru IŞJ
Traian Băsescu a felicitat Academia Română la aniversare
Întâlnire româno-americană la PSD
Brad Pitt este nefericit la Paris
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Horoscop
Curăţenia de primăvară a lăsat-o fără furaje
Incendiu izbucnit din neglijenţă
Târg de construcţii şi instalaţii
1,5 milioane RON încasate de DFP Botoşani
2.308 societăţi vor fi radiate din Registrul Comerţului
Societăţi dizolvate pentru nedepunerea situaţiei financiare
Ideea viceprimarului vrea să prindă viaţă
Ghiorghiţă duce dorul angajaţilor la Legea 76
Pensionarii botoşăneni şi o brumă de pensie
Campanie de informare la Trezorerie
Salariaţii DGASPC au pe viitor un sprijin
Au început lucrările la casele afectate de inundaţii
Se anunţă control politic la Adăşeni
Apele au încurcat drumurile luncăşenilor
Bani nesperaţi pentru Direcţia de Cultură
Amenzi usturătoare pentru taximetrişti
Obligaţiile civice privind Luna Curăţeniei
Seminar pe tema lucrului cu victimele infracţiunilor
Comentariu la comentarii (LVII)
Arheologul Setnic laureat la Bucureşti
Jurnalul de Dimineaţă

Anunţ[email protected]
Blogul lui Rotundu
Arhivă


Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!