Acoperişul o ia la vale
Clădirea şcolii, făcută din chirpici, a rezistat cât a putut intemperiilor şi degradarea pare de neoprit, în ciuda eforturilor făcute oamenii din sat care au sărit în ajutor când a venit vorba de cârpit pereţii crăpaţi. Acoperişul din ţiglă, ca pe vremea lui Pazvante, este găurit în zeci de locuri, iar ploaia devine un duşman incontestabil pentru îngrijitoarea şcolii, vecină gard în gard, care trebuie să asigure un aspect cât de cât curat al interiorului. Luminatoarele de la pod au început s-o ia la vale după cum se prăbuşeşte acoperişul.
Lemnăria este putredă, iar prin geamurile înalte suflă vântul. Intrarea în şcoală este străjuită de o poartă de fier, nevopsită şi ruginită, încadrată perfect de aspectul găurilor astupate în grabă cu o mână de ciment. Interiorul trădează talent de gospodină, semn că omul sfinţeşte locul, iar dacă nu ar fi inimoasa femeie care îngrijeşte de curăţenie, locul ar arăta sinistru. Perdeluţele albe, scrobite, pereţii spălaţi, văruiţi, intră în contradicţie cu tavanul scorojit de ploaie şi cu parchetul umflat şi deteriorat. Tabla pe care elevii învaţă a scrie 
literele abecedarului este mai mică decât un ochi de geam. Sala de clasă, înghesuită la superlativ, are avantajul că păstrează căldura de la soba care învecinează catedra.
Învăţătorul Cioabă sfinţeşte locul
Primarul comunei Unţeni, Dumitru Timişag, a făcut nenumărate demersuri pentru a obţine banii necesari reparaţiilor care se impun de urgenţă. Am făcut cunoscută situaţia. Acoperişul este spart, plouă, s-a înclinat deja, este un pericol acolo pentru copii. Dar nu am primit nici un răspuns. Am făcut ce s-a putut la suprafaţă, dar trebuie bani mulţi pentru reparaţii majore a spus primarul comunei Dumitru Timişag.
Până se gândesc oficialii să dea bani pentru refacerea acoperişului, oamenii din satul Burla sunt bucuroşi că micuţii au o şcoală în localitatea de domiciliu. Dacă s-ar închide, cei zece elevi de clasele I-IV ar fi nevoiţi să înoate prin noroi până la genunchi circa cinci kilometri. Sunt bucuroşi că au parte de un învăţător adevărat, în genul domnului Trandafir, care ignoră condiţiile de lucru. Dascălul Iulian Cioabă lucrează simultan cu cei zece micuţi. Celor de clasa întâi le poartă mâna, în timp ce elevilor de a treia şi a patra le dă Temă în clasă. Nu-i pasă că plouă în şcoală pentru că primăria, ministerul , inspectoratul nu au bani de reparaţii. E mândru că după ce pleacă la şcoală, la Unţeni din clasa a cincea, elevii lui stăpânesc bine limba rămână şi matematica. Îmi place la şcoală, învăţ literele. Ne-am obişnuit cu clasa, a spus zâmbind unul din cei zece elevi care zi de zi înfruntă degradarea în şcoala de la Burla. (Lavinia Preda)
