Amanarea extinderii Aliantei ar putea fi una definitiva, desi Ucraina si Georgia au primit promisiunea ca solictarea lor pentru MAP va primi un raspuns in decembrie. Apelul si totodata avertismentul legat de pericolul rus “Acum ori niciodata!”, lansat de presedintele georgian Mikhail Saakasvili nu a fost ascultat de liderii NATO, care au plecat urechea la perechea Merkel-Sarkozy.
In ceea ce priveste Macedonia, refuzul grecilor de a cadea la pace in privinta numelui trebuie privit in conexiune cu faptul ca Grecia este un partener de incredere al monopolului rus Gazprom. Amanarea intrarii in Alianta pune sub semnul intrebarii insasi existenta Macedoniei. “A fost o infrangere pentru principiile NATO”, a declarat ministrul de externe macedonean Antoniu Milososki. “Nu putem ascunde faptul ca suntem dezamagiti de lipsa de viziune in privinta stabilitatii pe termen lung in regiune. Din cauza obiectiei Greciei, NATO a optat pentru mai putina stabilitate, in loc sa aleaga mai multa stabilitate in regiune”, a declarat Milososki. “Riscul unei viitoare destabilizari a regiunii trebuie considerata o responsabilitate a pozitiei adoptate de Grecia. Din pacate argumentele Greciei din vremuri antice au invins fata de nevoile regiunii de stabilitate si perspectiva”, a avertizat el, precizand ca tarii sale nu i s-a reprosat modul in care si-a indeplinit obligatiile.
Referirea la scutul antiracheta al NATO, care ar urma sa acopere zona de sud-est a Aliantei, inclusiv Romania, a fost un pas inainte in conditiile in care scutul american nu asigura aceasta parte. Totusi, a fost un pas prea mic, intrucat aliatii au cazut de acord doar asupra “existentei amenintarii, urmand sa fie studiate optiunile”, potrivit lui Scheffer. “Avand in vedere principiul indivizibilitatii securitatii aliatilor ca si solidaritatea NATO, insarcinam Consiliul sa dezvolte optiuni pentru o arhitectura a scutului antiracheta care sa extinda acoperirea la intregul teritoriu si populatiile care nu sunt acoperite de sistemul Statelor Unite, pentru o examinare la Summitul din 2009, care sa stea la baza unei viitoare decizii politice”, se arata in textul declaratiei sefilor de stat si de guvern adoptata la Bucuresti joi. De asemenea, in aceeasi declaratie, se mentioneaza la punctul 43: “Suntem preocupati de persistenta conflictelor regionale din Sudul Caucazului si Republic Moldova. Natiunile noastre sustin integritatea teritoriala, independenta si suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei si Republicii Moldova. Vom continua sa sprijinim pentru o reglementare pasnica a acestor conflicte regionale, luand in considerare aceste principii”.
Toate aceste lucruri s-au intamplat joi. Adica inainte ca Presedintele Putin sa se urce in avionul care venea la Bucuresti.
Vineri 4 aprilie, dupa ce Putin era deja la Bucuresti, in cadrul Comisiei NATO- Ucraina, secretarul general NATO J. Scheffer a afirmat clar ca « Este cert ca Ucraina si Georgia vor deveni membrii NATO », afirmatie intarita si de declaratia presedintelui Iuscenko si anume ca « Ucraina aprimit un raspuns clar ca poate fi membru NATO ». Era deja prea tarziu ca Putin sa mai plece de la summit. Daca ieri neprimirea de catre Georgia si Ucraina a MAP-ului (Planului de actiuni), putea sa fie vazuta ca o infrangere a diplomatiei americane, astazi prin decizia Comisiei NATO-Ucraina, acea infrangere a devenit doar un joc tactic prin care diplomatia americana l-a adus la summit pe Vladimir Putin, iar tandemul pro-rus franco-german, alaturi de catelusi nesemnificativi ca Ungaria si Olanda, au constatat ca au fost utilizati in mod inteligent de diplomatia americana, nemaiputand sa se opuna deciziei de reevaluare a Georgiei si Ucrainei din decembrie, cand cu siguranta cele doua tari vor primi MAP-ul. (Romanien Global News)