Proiectul a fost inregistrat in procedura de urgenta acum o luna, pe data de 2 aprilie, la Senat si se afla inca in stadiu incipient, de avizare. Modificarile propuse - in total cateva zeci - sunt insa, potrivit unor specialisti in drept consultati de HotNews.ro, extrem de grave si au un dublu scop: ingreunarea muncii procurorilor si intimidarea lor.
Din cei zece initiatori, patru sunt cercetati cercetati penal, ca Marius Manolache, finul premierului Ponta, trimisi in judecata sau chiar condamnati.
Cine sunt initiatorii
1. Bogdan Gheorghe-Danut - deputat PSD
2. Ghiveciu Marian - deputat PSD. Ghiveciu a fost trimis in judecata, in decembrie 2011, de procurorii DNA, sub acuzatia de "instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata".
3. Manolache Marius - deputat PSD. Manolache este urmarit penal de DNA in dosarul Realitatea Media, potrivit unui comunicat al DNA din octombrie 2013. Procurorii anticoruptie il acuza pe parlamentarul social-democrat de fals in acte. In acelasi dosar au mai fost pusi sub invinure, Oana Mihaela Schwartzenberg - cumnata lui Elan Schwartzenberg -, sindicalistul Liviu Luca si administratorul special al Realitatea Media Florin Bercea, alaturi de alte patru societati comerciale. In acest moment nu avem informatii despre stadiul dosarului. Marius Manolache a declarat intr-o emisiune la B1 TV ca este finul lui Ponta.
r4. Mocanu Adrian - deputat PSD. Este fiul fiul baronului de Buzau, Victor Mocanu, trimis in judecata pentru coruptie.
5. Ciprian Nica - deputat PSD. Este vicepresedinte la Comisia Juridica, deputat de Vrancea, apropiat si omul lui Marian Oprisan. A semnat in martea neagra raportul
6. Paslaru Florin-Costin - deputat PSD. Paslaru a fost condamnat in martie 2015 de Inalta Curte pentru conflict de interese, judecatorii aplicand in cazul sau o amenda penala de 2.000 de lei, pentru ca si-a angajat fiul la biroul sau parlamentar, in perioada 2009-2012. Decizia luata de Inalta Curte de Casatie si Justitie poate fi contestata. Florjn Paslaru a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) pentru conflict de interese in 7 ianuarie 2014.
7. Paun Nicolae - deputat PRPE (minoritati)
8. Radulescu Catalin-Marian - deputat PSD. Radulescu a fost trimis in judecata in 18 aprilie 2014 de procurorii DNA, el fiind acuzat de dare de mita si efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia si dare de mita. Potrivit unui comunicat al DNA, in perioada ianuarie 2013 februarie 2014, Catalin Radulescu, concomitent cu ocuparea functiei de deputat, s-a ocupat si de administrarea efectiva a societatii comerciale SC Concordia Con. Strade SRL, controland activitatea acesteia prin exercitarea activa a parghiilor de director general.
9. Traicu Rodin - deputat PSD
10. Uricec Eugen Constantin - deputat PSD
Care sunt cele mai importante modificari, argumentele initiatorilor si efectele lor in realitate
1. Condamnari mai greu de obtinut.
Alineatul (2) al articolui 103 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(2) In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala."
2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: "In textul actual, magistratul trebuie sa constate "dincolo de orice indoiala rezonabila" ca fapta exista, constitutie infractiune si a fost savarsita de inculpat, aceasta insemnand ca inca are dubii, dar totusi pronunta o condamnare, trecand peste acete dubii care genereaza indoieli"
3. Nota redactiei: "Initiatorii revolutioneaza dreptul european. Beyond a reasonable doubt - este expresia consacrata in dreptul european si standardul care trebuie atins de procurori in cadrul acuzarii. Daca judecatorul nu are dubii asupra vinovatiei cuiva, sau daca gradul de indoiala este nerezonabil, atunci se poate spune ca procurorul a dovedit vinovatia cuiva "dincolo de orice dubiu rezonabil". Asta nu inseamna ca nu exista dubii asupra vinovatiei cuiva, ci ca nu exista nici un dubiu rezonabil din probele administrate. Or, a introduce sintagma "dincolo de orice indoiala" la modul absolut face mai dificila pronuntarea unei condamnari, intrucat orice dubiu, oricat de mic si de nerezonbil, ar putea fi exploatat de inculpati pentru a evita o condamnare".
1. Extinderea regimului nulitatii, dosare mai usor de distrus
La art 106 dupa alineatul 3, se introduc doua noi alineate, alin. (4) si (5) cu urmatorul cuprins: "(4) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, audierea si activitatea de consemnare a declaratiilor supsectului, inculpatului, persoanei vatamate si martorilor se inregistreaza cu mijloace tehnice aduio-video. Suportul electronic sau magnetic ce contine inregistrarea reprezinta proba la dosar, iar la sfarsitul audierii va fi introdus intr-un plic ce va fi sigilat si semnat de organul de urmarire sau cercetare penala. De asemenea, va fi semnat si de persoana audiata si a aparatorului, tutorelui sau reprezentantului legal al acesteia, dupa caz. Plicul sigilat va fi anexat declaratiei persoanei audiate. Cand situatia impune, organul judiciar, in interesul cauzei, poate desigila plicul ce contine suportul electronic sau magnetic numai in fata persoanelor prevazute in prezentul alineat. Atunci cand inregistrarea nu este posibila, audierea se va amana pana la obtinerea mijloacelor tehnice specifice inregistrarii audiovideo, acest lucru consemnandu-se intr-un proces verbal".
(5) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, este interzis organelor judiciare sa procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaratii ale suspectului sau inculpatului pana la sosirea aparatorului ales sau desemnat din oficiu".
2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: "La art. 106 "Reguli speciale privind ascultarea" pentru a se evita eventuale abuzuri fie ale organelor judiciare, fie ale subiectilor procesuali initiatorul a gandit completarea actului procesual in sensul obligativitatii inregistrarii cu mijloace audiovideo, sub sanctiunea nulitatii, a audierii, consemnarii declaratiilor suspectului, inculpatului, persoanei vatamate si a martorului."
3. Nota redactiei: "Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, un dosar penal va fi mai usor de distrus. Prin introducerea aliniatelor 4 si 5 se modifica regimul unor nulitati. Sunt trecute din sfera nulitatilor relative in sfera celor absolute chestiuni ce tin de acte de procedura, respectiv audieri, expertize.Aceasta nu se justifica, sanctiunea pentru nulitatile relative fiind refacerea actului, pe cand pentru cele absolute sanctiunea este inlaturarea actului din ansamblul probator."
1. Arestare preventiva "pe probe", nu pe "suspiciuni"
Alineatul (1) al articolului 202 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe concrete din care rezulta dincolo de orice indoiala ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecta ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni".
2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Motivul pentru care s-a propus modificarea sus mentionata a rezultat din faptul ca masurile preventive au un caracter exceptional si de aceea trebuie dispuse numai in conditiile aratate mai sus. Inlocuirea sintagmelor "indicii temeinice" si "suspiciune rezonabila" cu sintagma "dincolo de orice indoiala" este necesara avand in vedere ca organul judiciar, in baza probelor din dosar, nu trebuie sa aiba dubii in momentul in care propune sau dispune luare unei asemenea masuri exceptionale. Vechile sintagme intra in contradictie cu caracterul exceptional al masurilor preventive, permitand luarea unor asemenea masuri numai pe baza de indicii si suspiciuni. Totul graviteaza in jurul probelor concrete, in baza carora procurorul sau judecatorul sa isi formeze convingerea ca dincolo de orice indoiala, o persoana a savarsit o infractiune iar aplicarea masurii preventive este necesara".
3. Nota redactiei: "Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, se limiteaza posibilitatea de a dispune masuri preventive doar pe baza de probe, nu de suspiciuni. Or, scopul masurilor preventive este unul de a inlatura o stare de pericol pentru ordinea publica si/sau desfasurarea procesului penal (inclusiv pentru strangerea de probe) nu unul punitiv. Arestarea preventiva nu este asadar o pedeapsa ci, exact cum ii spune, o masura preventiva luata in unele cazuri inclusiv pentru a putea fi conservate/administrate probe. Masurile preventive se iau pe baza suspiciunilor rezonabile ca o fapta a fost comisa. Sigur ca suspiciunile trebuie sa fie ca si forta aproape la fel de puternice ca probele, dar nu sunt identice. Aici, initiatorii confunda ancheta cu actul de judecata".
Agentia de stiri HotNews