Povestea Babei Dochia este în mitologia românească reprezentativă pentru realitatea întâlnită în satul tradiţional românesc, personajul reprezentând, prin răutatea sa, categoria anumitor soacre care, de obicei, nu prea se împacă cu nurorile, afirmă doctorul în etnologie Angela Paveliuc Olaru. Legenda spune că, plină de răutate, Baba Dochia şi-a trimis nora, pe zăpadă şi pe ger, cu oile la păşunat, cerându-i să-i aducă fragi proaspeţi şi dându-i ca sarcină să toarcă un caier de lână neagră până când acesta devine albă. Ajunsă pe munte, nora plângea şi se văita, căci oile nu aveau ce paşte, de fragi nici vorbă, iar caierul nu putea să-l toarcă într-un timp aşa de scurt.
Dumnezeu, văzând-o pe tânără suferind, coboară pe pământ şi o sfătuieşte să meargă acasă şi să-i explice soacrei că nu-i poate îndeplini dorinţele. Hârca, neîndurată, continuă însă să o trimită pe munte şi-n următoarele două zile, cu aceleaşi neînduplecate porunci. În cea de-a treia zi, înduioşat de suferinţele fetei, Dumnezeu face o minune şi deodată oile găsesc iarbă de păscut, caierul se toarce cât ai bate din palme iar buzunarul de la şorţul tinerei neveste se umple de fragi mari şi parfumaţi.
Soacra, bucuroasă, mănâncă cu lăcomie fragii, apoi se hotărăşte ca în ziua următoare să meargă ea cu oile, în locul în care fusese tânăra, ca să mănânce fragi pe săturate. În ziua respectivă, Baba Dochia, îmbrăcată cu nouă cojoace, porneşte la drum, dar Dumnezeu dă deodată o căldură aşa de mare încât hârca începe să-şi arunce unul câte unul cojoacele, urcând tot mai sus pe munte în căutarea fragilor şi a păşunii. Dar exact când ajunge în vârful muntelui, Dumnezeu, ca să o pedepsească pentru tot răul făcut, dă un îngheţ aşa de puternic, încât se transformă în stană de piatră atât Baba Dochia cât şi oile.
De la legenda celor nouă cojoace a pornit credinţa că, începând cu 1 martie, următoarele nouă zile sunt ale Babei Dochia. În aceste zile, cei care doresc să cunoască cum le va fi viitorul apropiat, îşi aleg o anumită dată şi observă cu atenţie cum va fi ziua respectivă. Dacă este cald şi soare, vor fi tot anul sănătoşi şi voioşi iar dacă va fi urât, vor fi trişti, posomorâţi, bolnavi, vor avea necazuri, ne-a mai spus, în finalul discuţiei purtate, doctorul în etnologie Angela Paveliuc Olaru. (B.P.F.)