Pentru a putea propune cīteva considerente privind posibilele scenarii de viitor, e necesară o trecere īn revistă a principalelor evenimente, declaraţii, atitudini şi reacţii din ultimele săptămīni care, direct sau indirect, vizează subiectul īn discuţie. Opoziţia liberală din Republica Moldova a declarat ( imediat ce a devenit clar că este puţin probabil ca alegerile din 5 aprilie să fie invalidate de Curtea Constituţională, pe de o parte, sau ca Europa să declare nevalabile alegerile, pe de alta), că unica soluţie ar fi alegerile anticipate. Īn acest moment unica modalitate de impunere a acestora ar fi nevotarea vreunei candidaturi la postul de preşedinte. Legislaţia Republicii Moldova prevede desfiinţarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor anticipate īn cazul īn care, din două īncercări, nu se reuşeşte alegerea şefului statului prin īntrunirea voturilor a cel puţin 61 de deputaţi. Partidul comuniştilor deţine īn Parlamentul recent constituit 60 de mandate, lipsindu-i un singur vot pentru a-şi putea impune candidatura şi īn acest post, după ce l-a ales pe Vladimir Voronin īn funcţia de Preşedinte al Parlamentului. Noua funcţie pe care o deţine liderul comuniştilor schimbă configuraţia puterii īn Republică. Figura centrală devine Preşedinele Parlamentului, īn timp ce deţinătorului fotoliului de Prezident īi va fi impus un rol mai curīnd simbolic.
Opoziţia şi-a reiterat, īn cadrul primelor şedinte ale parlamentului, intenţia fermă de a boicota alegerea preşedintelui ţării. Mai mult decīt atīt, reieşind din faptul că alegerile ar fi fost fraudate, a considerat oportun să nu participe nici la alegerea Preşedintelui Parlamentului, a vicepreşedinţilor acestuia, preum şi a preşedinţilor Comisiilor Parlamentare. Deşi comuniştii i-au propus conducerea a patru din cele zece comisii, opoziţia a acceptat prezenţa īn acestea a parlamentarilor săi doar ca membri de rīnd.
Voronin s-a arătat īncrezător că partidul său va reuşi să obţină votul lipsă. Plenara PCRM a īnaintat-o pe Zinaida Greceanīi, ex-prim ministru, drept candidatură pentru funcţia de preşedinte. Daca nu mai votează şi această candidatură, atunci nu mai ştiu ce mai vrea opoziţia noastră moldovenească, a declarat Vladimir Voronin. Totodată, el a afirmat că şi l-ar dori pe Marian Lupu, speaker-ul fostului Parlament, īn funcţia de şef al vitorului guvern. Şedinţa parlamentului īn care urmează să fie ales şeful statului a fost fixată 20 mai. Opoziţia parlamentară a afirmat īncă o dată că respinge orice candidatură propusă de comunişti. Miercuri, 13 mai, liderii celor trei partide liberale au făcut o serie de declaraţii īn acest sens. Flad Filat, liderul PLDM: Zinaida Greceanai, cīt a fost prim-ministru, a executat "fără crīcnire" orice indicaţie care a venit din partea lui Voronin. Fie arestarea ilegală a manifestanţilor, fie torturarea lor, fie acţiunile declarate , ca de exemplu, deschiderea focului" asupra manifestanţilor la proteste paşnice. Am pus accent pe aceste decizii ale guvernului Greceanai, pentru a demonstra cīt de docil a fost Cabinetul de Miniştri, condus de Greceanīi. Dacă lui Voronin īi place foarte tare această candidatură, PLDM-ului īi displace foarte tare. Nu vom inainta candidaturi si nu vom participa la votarea presedintelui tarii, a declarat īn continuare acesta.
Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a declarat: Voronin pune o doamnă ca Greceanīi ca să fie cuminte, ascultătoare şi devotată. Dar oricine, care ar fi preşedinte să nu-şi facă iluzii. Pentru că o să conducă Voronin. El a trecut din cladirea preşedinţiei in cea a legislativului. Are toate pīrghiile să conducă şi in continuare. Pentru că Moldova e o republică parlamentară. Noi, opozitia parlamentara, dispunem de un vot contra guvernarii comuniste. Si nu pentru a ajuta sa se mentina la putere guvernarea lui Voronin , a adăugat el.
Serafim Urecheanu, liderul AMN, a declarat următoarele: Zinaida Greceanīi va fi foarte ascultătoare. La prima arătare din deget va alerga in faţa lui Voronin. Odată cu numirea ei in Moldova nu se va schimba absolut nimic. Rămīne aceeaşi dictatură. El a susţinut intenţia coaliţiei democratice de a provoca alegeri anticipate: In niciun caz nu vom intra in cardăşie cu comuniştii. Lupul păru işi schimbă, iar năravul, ba. AMN rămīne pe aceeaşi poziţie. Alegeri anticipate. Scenariile care ar putea fi deduse de analiştii politici īn baza acestor evenimente şi declaraţii nu au īntīrziat să apară. Candidatura Zinaidei Greceanīi este una oarecum surprinzătoare; creditată era īn primul rīnd cea a lui Marian Lupu, care are o imagine relativ bună īn Occident, vorbeşte bine două limbi străine şi pare a face parte din partidul comunist mai mult din considerente dictate de oportunism şi carierism, şi mai puţin pentru că ar īmpărtăşi ideologia partidului. Or, īn condiţiile cīnd criza economică se prezintă sub aspecte tot mai ingrijorătoare īn cel mai sărac stat al Europei, este imperativă susţinerea financiară a Europei. Marian Lupu, īn funcţia de preşedinte al ţării, ar fi putut atenua puţin din imaginea defavorabilă pe care a căpătat-o conducerea Moldovei īn ochii occidentului după evenimentele din 6-7 aprilie şi ar fi sporit şansele unei creditări internaţionale. Pe de altă parte, s-ar putea ca Voronin (marele şi adevăratul sforar al ţării) să nu aibă certitudinea că va găsi pe 20 mai īncă cel puţin un vot īn favoarea candidaturii sale. Astfel īncīt iniţial părea legitimă ipoteza că Zinaida Greceanīi a fost īnaintată doar pentru a putea să se mizeze pe candidatura lui Lupu īn cea de-a doua rundă a alegerilor preşedintelui ţării.
Pe de altă parte, candidatura fostei prim-ministru era previzibilă, consideră analistul Igor Boţan. Este bine cunoscut faptul că Zinaida Greceanīi s-a manifestat pīnă acum ca un executor docil şi disciplinat al indicaţiilor venite de la Preşedinţie, iar stilul de conducere a lui Voronin s-a bazat īntotdeauna pe aşa-numita verticală a puterii, pe o dominare absolută īn cadrul PCRM şi, pornind de la disciplina de fier din partid, pe controlul deplin al tuturor ramurilor puterii īn stat. Cu o asemenea candidatură pentru postul de preşedinte al ţării, liderul comunist īşi doreşte asigurat īn continuare rolul primului actor, fără a se teme de un eventual concurent din rīndurile partidului.
Īn confirmarea acestei ipoteze ar veni zvonul că Lupu ar fi ieşit vizibil supărat de la plenara de miercuri a PCRM, la care probabil se aştepta să fie īnaintată candidatura sa la postul de preşedinte. De ce īnsă Voronin şi l-ar dori īn postura de prim-ministru? Ipotezele pe care le găsim īn presa de la Chişinău converg īn idea că mişcarea respectivă vizează, de fapt, desfiinţarea lui Marian Lupu ca eventual concurent politic şi asigurarea pe viitor al unei criptocraţii exemplare īn interiorul partidului şi īn structurile statului. (Īn acelaşi context, deşi a afişat īn ultimile luni un sprijin puternic al Rusiei, nimeni nu-i poate garanta lui Voronin că mai tīrziu actualul aliat de la est nu va īncerca să sprijine alţi actori politici din rīndul PCRM, şubrezind astfel poziţiile celuia care īn 2005 a sfidat marele Imperiu.) Fostul speaker ar putea fi oricīnd demis cu uşurinţă, iar funcţia de şef al guvernului īntr-o perioadă de acută criză economică şi, inevitabil, socială ar eroda rapid imaginea respectivului actor politic.Ulterior Marian Lupu ar putea fi īnlocuit cu actualul ministru al economiei, Igor Dodon. NIşte gesturi mai radicale de anihilare a lui Lupu ar putea provoca disensiuni nedorite īn interiorul partidului şi o ulterioară scindare a acestuia. Totodată, trecerea pe linie moartă īn acest moment a fostului preşedine al Parlamentului ar risca să īnrăutăţească şi mai mult relaţiile cu UE şi SUA.
Există şi opinii conform cărora, īn analiza mişcărilor pe care le face Voronin, ar trebui să ţinem cont de probabilitatea unor alegeri anticipate de care se pregătesc comuniştii. Igor Munteanu, directorul executiv al IDIS Viitorul, emite următoarea ipoteză: Se pare că PCRM a primit indicaţii ferme de a merge la alegeri anticipate.După părerea sa, comuniştii ar fi dispuşi, mai curīnd, să meargă la alegeri anticipate, decāt să īndeplinească condiţiile īnaintate de cele trei formaţiuni parlamentare de opoziţie pentru a relua dialogul politic (eliberarea din detenţie a deţinuţilor politici, dezminţirea acuzelor lansate la adresa opoziţiei de a fi tentat o lovitură de stat, accesul celor trei partide liberale la Compania Publică Teleradio- Moldova, demiterea conducerii acesteia, a ministrului MAI şi a procurorului general V. Gurbulea ş. a.). Deşi atīt Voronin, cīt şi ex-consilierul acestuia, actualmente deputat īn noul parlament, Mark Tcaciuc, au declarat că se vor găsi mai multe voturi ale opoziţiei īn favoarea candidaturii pentru postul de preşedinte al statului, liderul comuniştilor a declarat, cu altă ocazie, că partidul său este pe deplin pregătit pentru alegeri anticipate.
Este clar că nimeni nu poate fi sigur pe deplin că va fi asigurat numărul de cel puţin 61 de voturi īn favoarea unui viitor preşedinte, cu atīt mai mult cu cīt se vorbeşte despre anumite disensiuni chiar īn rīndurile comuniştilor. Nu poate fi scoasă din calcule chiar eventualitatea ca orgoliul rănit al lui Marian Lupu să-i joace festa lui Voroni pe 20 mai, dar şi la o a doua īncercare de a alege preşedintele ţării. Iar īn condiţiile unei totale dezinformări a populaţiei prin intermediul posturilor de radio şi TV care le stau conumiştilor la dispoziţie, opoziţia parlamentară va fi clar defavorizată īn eventualitatea unor alegeri anticipate. Puterea de la Chişinău contează şi pe o slabă implicare, īntr-o perioadă a vacanţelor, a Europei Occidentale īn vederea controlului corectitudinii campaniei electorale, dar şi pe faptul că cele trei partide liberale şi-au epuizat īn mare măsură resursele necesare pentru o campanie puternică īnaintea alegerilor. Īn eventualitaea cīştigării noilor alegeri, comuniştii şi-ar asigura, de data aceasta, credibilitatea necesară īn ochii organismelor internaţionale şi ar putea conta pe resurse financiare importante, destinate unei economii care se află īn pragul falimentului. Sigur că scenariul unor alegeri anticipate presupune multe riscuri şi, tocmai deaceea, comuniştii vor face tot ce e posibil pentru a le evita. Ei totuşi nu exclud această eventualitate şi īncearcă să pregătească un teren solid īn acest sens, inclusiv la nivelul unei politici de cadre prin care Voronin să-şi asigure şi īn continuare rolul jucătorului numărul 1 pe scena politică moldovenească. Pentru că pe falsificarea rezultatelor alegerilor şi pe credulitatea Europei nu se ştie dacă mai poate conta.
Melniciuc Radu, Chişinău