Cum o fi reuşit premierul să convingă găina de la Iernut să ţină cu “aripa Năstase”? Exista trei variante: prin promisiuni, prin ameninţări sau prin şantaj. La capitolul promisiuni, nimic mai simplu. „Găină draga, în 2005 ţi se va indexa raţia de tărâţe. Nu vei mai avea obligaţia de a face ouă şi nici nu va mai trebui să cloceşti vreodată. Se poate aranja şi pentru un coteţ ultracentral, în Zambaccian, cu centrală şi termopan. Când vei împlini vârsta de pensionare, ţi se va recorela indemnizaţia de cotcodăcit. Vei muri de moarte bună. Numai cu noi poţi deveni o găină europeană!”
Ei, dar dacă n-o fi priceput moţata de vorbă bună? Nu-i nimic, trecem la faza a doua: ameninţările. „Auzi, surato, chiar ţi s-a urât cu binele? Chiar vrei să ştii cum e să stai pe farfurie în poziţia pan? Dar de-o vulpe care să-ţi ţină noaptea de urât, ce-ai zice? Sau de o partidă de vânătoare cu alice de mistreţ... crezi că ţi-ar rezista penajul? Cotcodac, te mai gândeşti?”
În fine, şantajul. „Bine, surato, tu ai ales. Dar să nu vii la mine să te plângi că Amarie te-a prins cu corupţia-n cioc, că ţi-a făcut dosar penal etc. etc. Va fi prea târziu, ţi-o spun. Ce, eu sunt de vină că ai şutit din grăunţele colegelor de coteţ? Sau că ai o relaţie extraconjugală cu cocosul cel pintenos? Ca să nu mai vorbim de dosarul cu gripa aviară, că-l ştii pe Brânzan, o dată te scoate nebună... Aud?”
”Aşadar, draga mea moţată, înţeleg că ai ales... PSD? Bravo, ştiam eu că ai apucături social-democrate!”
(Petrea Prostul)