am mers printr-un tunel ... lumina era tot mai orbitoare ... deodată am văzut neamuri de-ale mele moarte peste tot ... şi apoi l-am văzut pe Dumnezeu .... avea o căciulă de blană cu urechi şi bea vin fiert .... m-a pupat pe creştet şi m-a retrimis la viaţă, spunâd că încă nu-i timpul meu....
Petrea Prostu