Pentru că în aceste zile am ajuns prin preajma lacului, mi-am propus să dau o raită şi prin acest loc pentru a vedea pe viu cum s-a amenajat turistic lacul eminescian. În loc să găsesc un spaţiu amenajat am dat peste un şantier. Deci toată vara s-a lucrat la o amenajare de tip turistic exact în plin sezon estival fără a fi duse la bun sfârşit.
I-am întrebat pe muncitorii găsiţi la faţa locului ce firmă execută lucrarea. Muţenie totală, niciunul dintre cei aflaţi pe şantier nefiind dispus să rostească numele firmei la care lucrează. Potrivit legii, la orice obiectiv de investiţie finanţat din bani publici este obligatoriu să fie marcat de un panou pe care să fie inscripţionate informaţii precum cine este beneficiarul lucrării, cine execută lucrarea, cât costă ea şi cine este finanţatorul, inclusiv termenul de execuţie. Am întrebat de muncitori unde se află panoul publicitar cu datele investiţiei însă iarăşi au tăcut chitic. Până la urmă mi-a şoptit cineva din zonă că panoul a fost montat la intrarea pe aleea de acces către lac dar a fost luat repede de către cineva de la firmă.
Întâlnind atâta tăcere în jurul firmei executante am decis să intru în detalii şi să aflu cine şi de ce are interes ca lucrările se desfăşoare în aşa mare secret. L-am sunat pe fostul preşedinte al CJ, Gheorghe Sorescu, ştiind că sub conducerea sa s-a organizat acţiunea de amenajare a lacului.
Ce pot să vă spun este că licitaţia era organizată dar plicurile cu ofertă nu s-au mai desfăcut de mine pentru că am predat conducerea către
domnul Costică Macaleţi. Nu ştiu ce firmă a câştigat licitaţia şi nici cu ce valoare ofertată mi-a explicat Sorescu.Până la urmă m-am folosit de o sursă mai veche din CJ de la care am aflat că investiţia a fost câştigată de firma Ana Arhitectura&Construcţii SRL Cătămărăşti Deal, firmă administrată de către Andreea Cătălina Dacău şi de Mihaela Daniela Iagăr.
Accesând site-ul Ministerului de Finanţe am descoperit că firma a fost înfiinţată în anul 1997 şi a avut o evoluţie modestă ca cifră de afaceri. Notabil este anul 2014 când a avut o cifră de afaceri de 1,3 milioane lei dar cu un profit simbolic de numai 14 mii lei, totul realizat cu 8 angajaţi. În anul 2015 cifra de afaceri scade la 966 mii lei dar creşte uimitor profitul la suma de 217 mii lei, totul doar cu 5 angajaţi.
În arhiva redacţiei Jurnalul am găsit puţine informaţii despre firmă. Numele firmei a apărut în spaţiul public în aprilie 2015 în urma percheziţiei procurorilor DNA în sediul CJ Botoşani şi mai apoi la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Botoşani, director controversatul Sorin Clim. Percheziţia viza contractele de deszăpezire din iarna 2014/2015 unde firma Ana Arhitectura&Construcţii SRL a apărut cu contract pe zona Dorohoi Darabani alături de firma Tehnic Asist şi ea cu sediul în Cătămărăşti Deal.
Acum avem şi explicaţia creşterii bruşte a cifrei de afaceri a firmei pe anul 2014 şi a profitului pe anul 2015. Banii primiţi de la CJ pentru deszăpezirile de care nici n-a fost nevoie pentru că respectiva iarnă a fost mai mult fără zăpadă i-au îmbogăţit pe patronii firmei. Dar cine sunt adevăraţii patroni?
În presa locală, mai exact în Monitorul, s-a scris că firma a avea un patron ţinut după perdea şi numele lui ar fi Costel Şoptică. Iată că lucrurile se leagă. Liberalul Şoptică, cunoscut evazionist fiscal prin a declara în insolvenţă firmele după ce a părăduit banii publici, este şi un bun colaborator cu Costică Macaleţi încă de pe vremea celebrului USL care i-a făcut parlamentari pe toţi infractorii, din Botoşani 3 la număr.
Deci, proaspăt instalat preşedinte în fruntea CJ, Macaleţi nu
şi-a uitat prietenul şi i-a făcut o bucurie dându-i câştig la licitaţia în cauză, oferta, dacă sursa mea a fost cinstită cu mine, fiind suma de 250 mii lei, faţă de suma de 450 mii lei cât se stabilise să coste întreaga amenajare. Tehnica ofertării unei sume mici ca să câştigi licitaţia după care vii cu corecţii financiare a funcţionat perfect în cazul firmei Ana Arhitectura. În ce priveşte calitatea lucrărilor executate, nu mă laud, dar vreme de 20 de ani cât am lucrat în controlul financiar intern am verificat sute de investiţii în construcţii şi am habar cum trebuie executate anumite lucrări. Ce-am constatat la lac! În primul rând că aleea principală de acces este mai îngustă (foto 1) decât cea veche şi la amenajarea ei se folosesc plăci de beton mai puţin rezistente decât cele înlocuite şi stivuite pentru a lua o destinaţie necunoscută de cei de pe şantier (foto 2). Aleile de acces în jurul lacului sunt executate din două rânduri de plăci de beton aşezate la prea mare distanţă una de alta (foto 3) şi direct e stratul de pământ. La vreme de ploaie ele se vor înfunda în noroi, pământul de pe malul străjuitor va fi cărat de apă peste plăci pentru că malul nu a fost protejat iar femeile cu pantofi îşi vor înfunda tocul între plăci.
Doi muncitori vopseau la puntea ce face trecerea de pe mal spre mijlocul lacului iar alţi doi turnau placa de beton a viitorului WC public. Dacă acestea vor fi toate lucrările cuprinse în acţiunea de amenajare turistică a lacului, atunci suma de 2,5 miliarde lei vechi este cam generoasă. Să mai adăugăm ce s-a încorporat în lucrare din porţiunile vechi precum treptele de urcare la lac, o economie substanţială de materiale.
Nu poate DNA-ul aresta, cât putem noi fura! Striga acum doi ani un parlamentar PSD. Gura păcătosului adevăr grăieşte!
Am plecat de la lac numărând pe şantier peste 10 muncitori. Oficial firma avea la 31 decembrie 2015 numai 5 angajaţi. Poate află cei de la Inspecţia Teritorială de Muncă Botoşani în ce constă diferenţa. Numai dacă le dă voi domn+ deputat Şoptică!
Ce scenarii exista pentru conducerea partidului
