Mulţi dintre ei m-au recunoscut, anul trecut realizând un reportaj la Lumea lu Rotundu, reportaj care a fost difuzat de TeleM Botoşani în reluare sâmbăta trecută. Mi s-au plâns că organizarea cam lasă de dorit, acţiunea fiind în atributul de organizare al Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Tradiţiilor Culturale Botoşani. Interesant mi s-a părut faptul că majoritatea meşterilor regretă faptul că Ion Ilie nu mai este directorul acestui Centru, el demonstrând reale caliăţi de bun organizator.
L-am reîntâlnit pe
pe badea Costică de la Joldeşti, priceput meşter în confecţionarea căciulilor, am admirat frumuseţea cămăşilor populare cusute cu multă măiestrie de botoşăneanca noastră Corina Coca, ea inspirându-se după modele vechi de peste 100 de ani, cămăşi descoperite de către etnograful Centrului, prof. Margareta Mihalachi.
De la Ibăneşti, primarul Roimică Magopeţ i-a sprijinit să ajungă la târg pe Stan Dănuţă (foto 1), creator de măşti populare dar şi pe ţesătoarea Aurelia Racu (foto 2). Meşterul Stan confecţionează măştile din piei de miel şi oaie dubite în gospodărie şi le pune dinţi de porc, figurile fiindu-i inspirate de către locuitorii din zonă. De la Neamţ l-am zărit pe Ştefan Grigoriu, meşter în prelucrarea artistică a lemnului, iar suceveanul Zofotă (foto 3), cu expoziţia sa de ustensile vânătoreşti, nu mai prididea să explice curioşilor rostul pocalelor din coarne de animale mari şi a altor accesorii necesare unui vânător pasionat de acest sport.
Inginerul chimist sucevean Cristian Gabriel, devenit meşter în prelucrarea pieilor şi transformarea lor în curele bărbăteşti,
aştepta tăcut să-i apară vreun muşteriu. În faţa cortului său se afla cortul lui Acasandri, maestru al pictării icoanelor prin păstrarea tradiţiei bizantine. Prezent a spus şi Florin Cramariuc, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina, un adevărat artist în sculptarea lemnului. Din mâna sa ies sculpturi uimitoare, imaginile fiind bine proporţionate şi armonizate, dovadă a unui talent de adevărat maestru a cărui suflet artistic se fluidizează în esenţa lemnului pentru a da naştere unei adevărate bijuterii artistice.
Regretul acestor meşteri populari constă în faptul că n-au ucenici prin care să transmită generaţiilor viitoare tehnica de lucru şi se cretele meşteşugului căruia şi-au dedicat întreaga viaţă, ei fiind la rându-le ucenici altor meşteri din generaţiile acum dispărute.
Chiar şi cu unele insatisfacţii de organizare, meşterii prezenţi sunt bucuroşi ori de câte ori un curios le admiră lucrările iar de apare vreun cumpărător, lasă din preţ mulţumiţi că munca lor va încânta privirea şi va stârni admiraţia iubitorilor de obiecte de artă populară.
Ioan Rotundu
Ioan Rotundu
