Astfel că dacă înainte capra era simbolul sărăciei, numită şi „vaca săracului”, acum reprezintă simbolul omului bogat, la suflet şi la pungă gros, cu spirit de iniţiativă. Laptele de capră este un leac străvechi. Cura cu lapte de capră are efecte imediate: redă vioiciunea şi optimismul, sănătatea generală, capacitatea de a lupta cu bolile, inclusiv cu cancerul. O botoşăneancă inimoasă, Stela Brehuescu, a ales acum doi ani să renunţe la a creşte vaci şi oi, în favoarea unei ferme de caprine.
Capra Shakira
Capra Amalteea, cea care l-a hrănit pe micul Jupiter, a fost răsplătită, zeul zeilor transformând-o dintr-o biată capră într-o mare constelaţie. Se spune că regina Egiptului, Cleopatra, era atât de frumoasă datorită băilor pe care le făcea în lapte de capră, cunoscut pentru calităţile antiinflamatorii la tenurile cu probleme, sensibile ori îmbătrânite.
În reţete vechi, se recomandă utilizarea brânzeturilor în cosmetică, mai ales brânza de capră, pentru eliminarea pistruilor. Brânza se amestecă cu ulei de floarea-soarelui, şi se aplică imediat după baie. În combinaţie cu mierea de albine, elimină vânătăile. În aplicaţii externe sub formă de comprese, zerul din lapte de capră ajută la vindecarea eczemelor şi degerăturilor. Încă din vechime a fost cunoscut acest leac cu acţiune lentă, dar sigură pentru multe suferinţe. Este întăritor şi hrănitor.
Prin compoziţia lui, mai bogată în substanţe benefice decât cel de vacă, laptele de capră are şi rolul de a preveni multe boli grave. Pe deasupra, opreşte evoluţia cancerului. „Se găseşte greu, e adevărat, dar dacă aveţi ocazia să vă aprovizionaţi cu acest lapte, nu ezitaţi. În numai câteva zile, o să-i simţiţi efectele terapeutice. Veţi fi mai fortificaţi, mai cu poftă de viaţă. Întocmai ca locuitorii de pe înălţimile Caucazului, cei mai longevivi oameni de pe planetă” ne spune botoşăneanca Stela Brehuescu.
Femeia a pornit în afacere cu 50 de capre, iar acum lotul s-a îmbogăţit cu încă 50, după ce au dat naştere la ieduţi. De când a intrat în joc, viaţa nu mai e la fel. Aleargă la ferma de la Zăiceşti să verifice dacă toate lucrurile stau întocmai, dacă caprele au tot ce le trebuie, citeşte legislaţia, întocmeşte proiecte de finanţare. Pentru că dincolo de profit, caprele doamnei Stela îi aduc o rază de lumină în suflet.
Alma, Pita, „cea mai pisicoasă”, Mariuţa, Anita, Adina, Alina, Loreta, Vecina, „cea mai buna de lapte” şi năbădăioasă şi linguşitoare sau dansatoarea Shakira, care zburdă pe garduri şi prin copaci, îi umplu viaţa. „Nu aş fi crezut vreodată că sunt nişte animale aşa de drăgăstoase, de inteligente. Au anumite particularităţi care le diferenţiază: mărime, coarne, uger. Mă găsesc ele pe mine dacă nu le bag în seamă şi mă râcâie cu piciorul. Sunt foarte prietenoase şi deştepte...se uită fix la tine să vadă în ce stare eşti...dacă le vorbeşti ştiu după inflexiunea vocii ca totul e OK.. şi încep să exploreze şi să se joace cu tine. Sunt multe chestii în comportamentul animalelor care pur şi simplu te eliberează de stres, te binedispune oricât de necăjit ai fi. Pe mine m-au fascinat şi sunt bucuroasă că le am lângă mine ...Îmi înfrumuseţează viaţa, chiar daca munca e grea, fără sărbători şi timp liber”, ne-a povestit Stela Brehuescu.
Chiar dacă sunt mai puţin agreate de crescătorii de animale, pentru că sunt neastâmpărate şi stricătoare, caprele sunt cele care dau cel mai sănătos lapte. „Când le-am adus la fermă mi-au ros toţi copăceii. Ştiţi cum se spune, ori grădină, ori găină. Aşa şi eu. Ori copaci, ori capre”, a mai spus d-na Stela.
Cel mai bun lapte
Laptele de capră fortifică organismul şi întăreşte imunitatea naturală în TBC (în special cu localizare pulmonară), anemii, dezechilibre hormonale cu pierdere în greutate, cancere în forme incipiente, convalescenţe, afecţiuni paratiroidiene care generează spasmofilii rebele la tratamente clasice, atrofii musculare, astenie de primăvară.
Specialiştii spun că laptele de capră previne, prin aportul de minerale, anemia şi demineralizarea osoasă. Acţionează ca un medicament, înlăturând slăbiciunea, redând vigoarea şi optimismul şi ajutând organismul să lupte cu boala. Administrarea preventivă îi face pe cei bolnăvicioşi din fire să devină mai rezistenţi la virozele de sezon sau să suporte mai uşor eventualele îmbolnăviri contagioase, îi fereşte pe adolescenţi de epuizare fizică şi îi ajută pe copiii distrofici să se dezvolte normal.
Laptele de capră, spre deosebire de laptele de vacă, conţine un acid organic puternic care s-a demonstrat că opreşte evoluţia cancerului aflat în stadiul incipient, dar are efecte benefice şi în unele cazuri terminale, cu metastaza osoasă. În tratamentul bolnavilor de cancer, laptele de capră se poate consuma în reprize scurte de 2-3 zile. Pentru astm, se fierbe lapte de capră cu flori şi frunze de păstârnac, timp de 10-15 minute, la foc mic. Se ia de pe foc şi după 30 de minute se beau câte 100-200 ml, de 3-5 ori/zi. Laptele de capră se apropie mult de cel uman şi se poate consuma fără riscul îmbolnăvirii pe care îl prezintă deseori laptele de vacă” a recomandat botoşăneanca.
Medicina naturistă recomandă laptele de capră roşie, deoarece capra neagră atrage soarele, iar cea albă îl respinge. Contra sterilităţii, se foloseşte o reţetă cu lapte de capră. Vreme de 49 de zile, se bea dimineaţă, la răsăritul soarelui, şi seara, la apusul soarelui, câte o cană de lapte de capră proaspăt muls, în care se adaugă două linguri de suc obţinut prin stoarcerea tulpinilor proaspete de năprasnic.
Râia căprească este pentru guvernanţii actuali
Caprele de la ferma din Zăiceşti sunt atent monitorizate de veterinari. Fiecare are un nume într-un dosar şi primordială este grija evitării consagvinizării pentru a nu rezulta iezi cu două capete sau diferite malformaţii. De râie căprească nici vorbă. Boala aceasta a rămas la stadiul de poveste. „Râie căprească au guvernanţii noştri, de care nu mai scăpăm niciodată”, a spus cu năduf d-na Stela.
De dragul caprelor, botoşăneanca s-a înscris la Facultatea de zootehnie din iaşi, unde este studentă în anul doi, chiar dacă a atins vârsta de 50 de ani. Laptele obţinut de caprele de la Zăiceşti este valorificat la clienţi vechi, care mulţumesc de la cer până la pământ pentru binefacerile consumului. „Mă bucur când oameni suferinzi ne mulţumesc pentru ceea ce facem, când copiii vin zglobii şi sănătoşi după laptele din ferma noastră, că suntem respectaţi pentru munca noastră la fel cum ne respectam şi noi clienţii oferindu-le un lapte de foarte bună calitate...Pentru că punem mult suflet în tot ceea ce facem” a dat asigurări doamna Stela, care este ajutată la cârma afacerii de soţul său.
„Am planuri ..dar totul se opreşte la bani...nu îndrăznesc să pornesc ceva mai de anvergură cu dobânzile actuale...cei din Vest...au beneficiat de dobânzi bancare de 2-5%,de termene de graţie, de subvenţii de 5 ori mai mari decât am primit noi şi au devenit o forţă. Eu mă gândesc la o procesare tradiţională, unde voi îmbina reţetele româneşti cu cele elveţiene – greceşti – nemţeşti. Totul este în faza de început putem vorbi dacă suntem sănătoşi peste vreo 3 ani, când voi avea 250-300 capre cu lapte” a spus femeia.
Obida întreprinzătoarei din Botoşani se îndreaptă spre cârmuitorii acestei ţări, care îndeamnă la accesarea fondurilor, dar nu sprijină cum este nevoie fermierul român. „Guvernul ar putea să ne ajute prin a determina băncile să ne dea bani ieftini să ne putem dezvolta...la programe gen Sapard şi altele este vorba de cofinanţare şi neavând lichidităţi tot la bănci ajungi. Eu am mai trăit o dramă care aproape că m-a pus pe chituci...Am avut păşune asigurată pentru animale cu contract de la ADS, dar în termen de o săptămână reprezentantul Guvernului (fostul prefect Macaleţi), a intermediat vânzarea păşunii statului la un preş ridicol unui mafiot local...dar asta-i o poveste care mă face să plâng...”, a rememorat d-na Stela Brehuescu.
Laptele de capră este preferat în Uniunea Europeană şi poate că acesta este unul dintre aspectele care îi conving pe botoşănenii care visează la contracte cu străinătatea pentru livrarea unor brânzeturi de calitate în spaţiul UE. Dar până acolo este cale lungă. Preţ de câteva guverne şi legislaturi. (Lavinia Preda)