Despre autorul lucrării dedicate istoriei municipiului Botoşani s-ar putea spune multe. Şi frumoase. Spre a nu o face, insistăm doar pe anumite aspecte, deloc secundare, deloc periferice. Artur Gorovei (1864-1951) a fost rugat (solicitat) de către Dimitrie D. Hangan, „Preşedintele Comisiunei Interimare a comunei Botoşani” – nu explicăm acum ce este o comună rurală şi una urbană, care primar, „călăuzit de importanţa ce o are acest oraş al Moldvei, din toate punctele de vedere, şi doritor ca să se poată aduna, într-un mănunchi, toate datele şi cunoştinţele privitoare la viaţa Botoşanilor” – n.n. vedeţi, şi atunci, acordul gramatical însemna Botoşanilor şi nu Botoşaniului. Ei, fără discuţie, o atare Monografie nu se poate scrie de unul singur. Atunci, cu cine? – „În fruntea listei tuturora este d. Norbet Ştefan Dombrowski, magistrat şi un fiu al Botoşanilor, care nu a cruţat nici o muncă pentru a cerceta o serie întreagă de documente, din colecţia sa, şi d. farmacist Semaca a pus la dispoziţia d-lui Ichim documentele celei mai vechi farmacii din Botoşani, astăzi proprietatea sa” (n.n. Ichim, reputat arhivist ieşean). Ei, nu numai atât, căci – „Dl. avocat Zverling şi d. I.M. Wechsler, comerciant, mi-au încredinţat documente, din care am cules informaţii interesante”. Şi, nota bene – „Un concurs preţios ni-au dat şi preoţii din Botoşani. Cu părere de rău, însă nu am putut să dau la iveală însemnările lor, din pricină că, dacă ar fi fost să facem istoricul fiecărei biserici, monografia aceasta ar fi trecut peste marginile înlăuntrul cărora avea să fie scrisă. Bisericile din Botoşani pot forma obiectul unei monografii special, precum a şi făcut Iconomul Stavrofor Al. H. Simionescu, pentru biserica Popăuţi, şi care ni-a comunicat, pentru monografie, un rezumat al lucrării sale”. Şi, ca orice lucrare monografică, de valoare, care se respectă, nu putea autorul, Artur Gorovei, să nu includă şi elemente genealogice. Aşa că – „Amănunte, asupra unor familii botoşănene, ni-a dat D-ra Sofia Tăutu, o botoşăneancă de baştină, şi D-ra Natalia Vârnav, din Folticeni”. Ţine, totodată, să mulţumească pentru sprijinul acordat în realizarea lucrării d-lui Const. Karadja din Grumăzeştii Neamţului, d-nei Maria G. Vârnav din Folticeni, pictorului Aurel Bordenache, d-lui profesor Dr. I. Simionescu. Cine se apleacă asupra paginilor Monografiei îşi desăvârşeşte, negreşit, cunoştinţele despre istoria oraşului Botoşani, chiar cu detalii, Artur Gorovei abordând – Numirea oraşului; Năvălirile duşmanilor asupra Botoşanilor; Botoşanii, reşedinţă domnească; Târgul Doamnei; Evenimente istorice; Eteria din 1821; Ocupaţia rusească; Anul 1848; Unirea Principatelor; Războiul din 1877; Aspectul oraşului; Moşia târgului; Populaţia oraşului; Boierimea; Tagma bisericească; Clasul mai de gios; Cârmuirea oraşului în vremurile vechi; Administraţia comunală după hrisovul din 1820; Bugetul Epitropiei Obştiei Botoşanilor; Activitatea Casei obşteşti; Administraţia comunală după Regulamentul Organic; Bugetele Eforiei; Stradele; Luminatul oraşului; Paza contra focului; Îndestularea oraşului cu carne; Asistenţa publică; Higiena şi salubritatea publică; Prima farmacie şi primii medici din Botoşani; Încercări de aducerea apei în Botoşani; Piaţa oraşului; Clădirile publice ale Eforiei; Slujbaşii Eforiei; Breslele din Botoşani; Breasla blanarilor; Breasla lăutarilor; Comerţul în trecutul Botoşanilor; Târgul Făinei; Şcoala Domnească; Şcoli particulare; Şcoli străine; Tribunalul giudecătoresc; Moravuri sociale; Manifestaţii cetăţeneşti; Începuturi culturale; Bisericile din Botoşani; Pecetea târgului; Scurtă privire asupra Botoşanilor de după Unire; Indice alfabetic (evident, necesar instrument de lucru). La 80 de ani de la apariţie, „Monografia oraşului Botoşani”, scrisă de Artur Gorovei, rămâne o carte istorică, referenţială, mereu necesară pentru cunoaşterea istoriei municipiului nostru, Botoşani. (Ionel BENEJARU)