Numărul datornicilor la bănci creşte văzând cu ochii. Fie din neglijenţa clienţilor care întârzie cu achitarea ratelor, fie pentru că banii nu ajung în timp util de la client la bancă, fie că operatorul face vreo greşeală banală sau că peste noapte mai apare vreo clauză care cere alţi bani după achitarea integrală a ratelor, rezultatul e acelaşi: clientul intră pe lista neagră a rău-platnicilor. Procedura este ireversibilă. Odată ajuns pe lista neagră, acolo rămâne clientul. Nu e o pedeapsă care se ispăşeşte într-un timp dat, nu se dă niciodată cu suspendare şi cei care au ajuns acolo pot să pună cruce unui viitor împrumut.
Documentaţia stufoasă, lipsa unui personal instruit care să pună la curent viitorul client al unui împrumut bancar şi neglijenţa sunt principalele cauze pentru care românii ajung în delicata listă a rău-platnicilor. Deşi tot mai mulţi români se plâng de calitatea serviciilor oferite de bănci, pe birourile Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului au ajuns de la începutul anului 2008 până în prezent doar zece reclamaţii împotriva băncilor.
Justiţia, preferată de clienţii păgubiţi
Operatorii băncilor sunt însărcinaţi cu o responsabilitate ce se arată uneori mai mare decât pot duce. Astfel, o banală casieriţă, dintr-un banal orb al găinilor, a pus pe drumurile judecăţii un client nevinovat. „Îmi primeam salariul pe un card de salarizare. În momentul în care mi-am schimbat locul de muncă, am mers la Banc Post pentru a încheia socotelile cu ei. Operatoarea mi-a eliberat, fără să verifice în sistem, o adeverinţă din care rezulta că sunt pe zero şi că nu am datorii. După două luni, am fost înştiinţat că datorez băncii 450 de lei şi că am ajuns în lista rău-platnicilor. Am achitat suma cerută, dar am acţionat Banc Postul în instanţă pentru acest abuz", ne-a declarat Adrian Sârbu, client păgubit de Banc Post.
TBI Credit ia TVA din dobândă
Lacunele sistemului bancar par desprinse dintr-un scenariu nepus la punct. Un alt client, al TBI Credit de această dată, la două luni după ce a încheiat de achitat ratele unui împrumut pentru nevoi personale, a fost anunţat că trebuie să mai plătească 88 de lei, care ar reprezenta TVA-ul pe dobândă. „La începutul lunii iulie 2008, deci la două luni după ce am achitat integral ratele, am primit o scrisoare care mă anunţa că din data de 1 ianuarie 2007 dobânda din rată este supusă regimului fiscal al taxei pe valoare adăugată şi că eu trebuie să plătesc 88 de lei", a declarat Marinel Ţigănuş. Întrucât nu ne-au fost limpezi limitele legalităţii TVA-ului adăugat la dobândă, am apelat la cea mai în măsură persoană din judeţ. „Dobânda nu este purtătoare de TVA. Sub nicio formă invocată de o instituţie bancară sau nebancară", a declarat directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Mihai Antonescu
Prinde orbu', scoate-i ochii
La scurt timp după ciudata înştiinţare, Marinel Ţigănuş a cerut explicaţii celor ce i-au acordat creditul: „Personalul din Craiova nu face altceva decât să ridice din umeri, iar cei de la Bucureşti sunt imposibil de găsit. Din acest motiv am făcut o contestaţie la adresa conducerii băncii, la care încă aştept răspuns. I-am înştiinţat că refuz să plătesc suma solicitată întrucât eu achitasem ratele integral în momentul în care am fost înştiinţat. Mai mult, consider un abuz din partea TBI Credit să-mi solicite o diferenţă de plată cu o hotărâre legislativă datată retroactiv, mai ales că nu se menţionează cine a emis această hotărâre", a mai spus Marinel Ţigănuş. Clientului i s-a invocat articolul 7.2 din contractul cu TBI Credit, ca acoperire pentru TVA-ul pe dobândă, numai că acel articol 7.2 din contractul cu pricina spune altceva: „Cumpărătorul se obligă să suporte orice diferenţă de preţ determinată de modificări legislative, vânzătorul având dreptul de a modifica în aceste condiţii cuantumul ratelor lunare", se arată în contractul dintre unitatea nebancară şi client. În schimb, niciun cuvânt despre TVA sau aplicarea acestuia la dobândă.
OJPC: „Băncile au contracte beton"
Din punctul de vedere al conducerii Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Dolj, băncile folosesc contracte bine puse la punct, care să le asigure legalitatea măririi ratelor sau a adăugării altor costuri. „Am înregistrat în anul 2008 zece reclamaţii de la consumatorii de servicii bancare. Cel mai des ne-am lovit, în reclamaţii, de deficienţe de servire, de creşterea nejustificată a ratelor sau de diverse comisioane adăugate ulterior. În urma controalelor inspectorilor noştri, niciuna din cele zece abateri nu s-a dovedit a fi fondată. În majoritatea situaţiilor, clienţii nu ştiau exact ce semnaseră, iar băncile au contracte solide, care nu pot fi uşor demontate", a spus directorul adjunct al OJPC Dolj, Elena Costea.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa [email protected]
(Ioan Rotundu)
