Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Administraţie
Social
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Mondene
Gastronomie
Comentarii
Proverbe şi...
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
17992
De la 07 Ianuarie 2003
122903641

Comentariu la comentarii (LXXX)

  • (Ioan Rotundu)
  • 22 April 2007, 23:00
Fără doar şi poate că în numirea şefilor instituţiilor descentralizate, liderii de sindicat au anumite interese. Numai că unii se manifestă discret, alţii cu mult tam-tam. „Lidera de sindicat Ţiprigan se implică în politica de cadre a partidelor” este un astfel de exemplu, adică cu mult zgomot. „Ion” n-a răbdat imixtiunea lui Ţiprigan şi i-a reproşat: „Mega-liderul galactic de sindicat le ştie ea pe toate. Mai deunăzi plângea după generalul Manolache: „generale nu pleca, noi suntem de partea ta”. Ea plânge întotdeauna după generali”. O fi vreo bocitoare profesionistă?” Poate că-i place haina de general, cine mai ştie! Oricum, numirea şefilor instituţiilor descentralizate este un atribut al puterii şi nu necesită avizul liderilor de sindicat. Numai că, aparţinând unei generaţii ce vine din trecutul comunist, şi Ţiprigan este nostalgică după acea guvernare ce-ţi conferea puteri depline, dorinţă pregnant manifestată şi de proaspătul preşedinte suspendat Băsescu. Se pare că dorinţa lui Băsescu de a concentra toată puterea în mâinile sale este molipsitoare. Ceea ce poate fi extrem de periculos. Cu multe înţepături s-a exprimat un alt comentator: „Propun să meargă la Bucureşti, să plângă şi după Băsescu. Dă bine la popor. Perversă mica ce eşti! A cui politică o faci?”
O anomalie socială a devenit cuantumul amenzilor stabilite pentru diferite infracţiuni, mai grave sau mai puţin grave. În editorialul pe care l-am intitulat „Amenzile – sancţiunea care generează drame sociale”, am explicat care este rostul amenzii. „Paspartout” m-a susţinut în opinia exprimată: „Mărimea nebunească a amenzilor este dovada că România a devenit un stat poliţienesc. Însă aberaţiile cele mai mari sunt la întreprinzători. Mediul a aplicat amenzi de jumătate de miliard de lei, iar cifra de afaceri a agentului comercial respectiv abia trecea de 100 milioane lei anual. Am scăpat de Băsescu, dar trebuie să scăpăm şi de Tăriceanu.” În opoziţie s-a situat autorul următorului comentariu: „Desigur, amenzile sunt mari, aveţi dreptate, dar nici românului nu-i pasă de lege! Nici gardurile de 2 metri nu l-ar opri pe român să traverseze prin loc nepermis deşi… trecerea de pietoni este la 10 metri. Ca să dau numai un exemplu.” Corectă observaţia, dar nu-i vom educa pe aceşti indisciplinaţi luându-le traiul pe o lună de zile. Înainte de 1989 amenda pentru o astfel de infracţiune era cam 40 de lei, şi o plăteai fără putinţa de-a negocia cu miliţianul. Dacă acum amenda a fi la fel, sunt convins că astfel de infracţiuni s-ar reduce simţitor.
Se spune că cine a trădat odată o va face şi a doua oară. „Ciuştea a început să scuipe mâna celui care l-a uns vicepreşedinte”, iar Ciuştea a trădat în 2004, la formarea consiliului local, trecând de partea lui Conţac. S-a vehiculat atunci informaţia că în buzunarul lui Ciuştea, Conţac ar fi băgat vreo 50 de mii de euro sau dolari. Acum, când s-a văzut cu sacii în căruţă, Ciuştea a început să scuipe mâna binefăcătorului său. „El” îl avertizează: „Ciuste-o, ai grijă că cine sapă groapă altuia cade în ea. Nu mai pupi tu CJ la viitoarele alegeri.” Portretul moral al lui Ciuştea în schiţează „Ea”, nu tocmai într-un mod plăcut: „Tâmpit îi Ciuştea, cum crede că la conducerea ţării poate ajunge unul cu 4 clase, poate că Băsescu n-a avut reprezentarea publică necesară, dar nu trebuie nici măcar să facem comparaţie cu Becali. Într-adevăr, multe lucruri se pot cumpăra, (dacă ne referim la Ciuştea, locul în C.J nu l-a câştigat trecut când dreapta, când stânga, când hop ţop pentru bani s-a dus şi cu Becali. Na, speră să aibă bani să cumpere locul lui Conţac).” Cred că, în ce-l priveşte pe Ciuştea, cariera sa politică se apropie de sfârşit. Dumnezeu să-l ierte, Paul Ostaci era pe culme de val cu ApR-ul, aproape că făcea legea în Consiliul Local, dar după alegerile parlamentare din toamna anului 2000, când electoratul a epurat scena politică de ApR, Ostaci a trecut în anonimat, a murit în anonimat.
Un alt editorial al meu a fost intitulat „Cine va mai face ca el, ca el să sfârşească!”. M-am referit la statutul moral al preşedintelui Băsescu, la comportamentul său politic şi public, cauze esenţiale care au dus la suspendarea sa. „Mossad” face o propunere: „Mugur Isărescu ar fi un preşedinte perfect pentru România. Păcat că nu vrea să se implice în politică.” Isărescu s-a mai implicat odată în politică, pe vremea CDR-ului, şi a ieşit cam şifonat. Acum va sufla de două ori în iaurtul scos de la frigider. Dacă aţi observat, PSD-ul îi face curte. Se pare că n-a sosit încă momentul ca să iasă în faţă. În ce mă priveşte, dacă va candida, îl voi vota. La revedere!

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Odraslă parlamentară botezată departe de ochii lumii
Sindicaliştii sunt nemulţumii de noul statut al profesorilor
Cinci premii pe plan judeţean la „Made for Europe”
Nereguli în comerţul cu îmbrăcăminte
Furnizorii de servicii sociale au nevoie de acreditare
Accidentată mortal, pe trotuar, comis de un adolescent
Alcoolul care ucide
Muniţie adusă din Italia
Drăguş vrea să lupte pentru valorificarea valorilor botoşănene
Târgul meşterilor populari a stârnit un real interes
Dantelăreasă care vrea să cucerească botoşănencele cu arta sa
Începe campania de vaccinare a mistreţilor
Conţac a plecat în Ungaria
Primăria Botoşani preia tarele celor de la Apa Grup
Serviciu de creştere şi îngrijire a preşcolarilor
Conţac nu dezavuează gestul lui Băsescu
V-ar strica o afacere la început de săptămână?
Programul de azi a Zilelor Botoşanilor
Mesajul primarului Flutur către botoşănenii de pretutindeni
Românul şi zbenguiala
Pretenţii de actor
Cugetări şi citate din Mexic
Horoscop
Vinul roşu poate ascunde în el secretul longevităţii
Bună dimineaţa, Botoşani!
Ioan Rotundu
Băsescule, te iert de toate, dar pentru asta nu!
(Cârcotaşul)
Juriul l-a propulsat pe Andrei Maxim în marea finală
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog