Atent la detalii, „Furtună acuză mica ciupeală, ce-i îmbogăţeşte patronii de supermarketuri”. Este vorba de acel un ban sau doi, pe care vânzătorii „uită” să-i dea rest, dar care, adunaţi pe parcursul unei zile, a unei săptămâni şi a unei luni se ridică la sute de lei, chiar peste mie. „Je suis” apreciază cum Furtună a punctat fenomenul: „Aferim musiu Furtună”. Un „Cumpărător” întăreşte regula comercianţilor cu un alt exemplu: „Iar la Fidelio, la raft, este afişat un preţ mai mic, iar la casă unul mai mare (am păţit-o de mai multe ori)”. Boala din fire, n-are lecuire zice un proverb mai vechi. Obişnuiţi cu mica ciupeală, comercianţii continuă să păstreze obiceiul. Normal, de vreme ce le bagă în buzunar, nu le scoate.
Editorialul „Teama că vor răspunde sau laşitate?” a făcut referire la comportamentul politic al unor consilieri municipali, care deşi au cunoştinţă despre jaful la care sunt supuse societăţile din subordinea CLM Botoşani, preferă expectativa şi nu adoptarea unor măsuri sancţionatorii. „Capricon” completează conţinutul editorialului cu „La Urban Serv vreţi eficienţă? Aici şi la alte societăţii ale CLM e o schemă de personal dubioasă, unde trei funcţionari completează o chitanţă de încasare, patru se ocupă de aceleaşi elemente de aprovizionare, iar la un contract cu un client se lucrează şi este semnat de cel puţin şapte (unul îl întocmeşte, unul îl dactilografiază, unul îi face corectura, unul îşi dă cu părerea, unul dă avizul, unul îl aprobă etc. plus comisia de licitaţie. Clientela clienţilor!” Nedumerit, „Constantin” întreabă: „Domnule ROTUNDU, te rog să verifici cine este deşteptul care s-a apucat să distrugă gazonul vechi pe CALEA NAŢIONALĂ. Se anunţă un an secetos ,iar noul gazon semănat nu-l văd să acopere terenul în vara aceasta. Cheltuim bani aiurea, unii tund gazonul, alţii îl sapă.” Să vedem partea corectă şi necesară a acestei lucrări. Gazonul se afla mai sus decât bordura scuarului, iar la ploi pământul era cărat în stradă, unde devenea un real pericol de derapare pentru maşini, başca mizeria care se aduna. Cu toată seceta, iarba va creşte la loc dacă va fi udată la timp.
Pentru că n-au rezolvat integral problema câinilor comunitari „11 localităţi botoşănene mustrate de prefectul Roman”. Un alt nedumerit, „Opinia”, întreabă „De ce tocmai la Roman trebuie duşi aceşti câini? Este nevoie de materie primă pentru îndulcirea zahărului.” Stimabile, suntem în Europa. Nu mai tranşăm câinii la groapa de gunoi a Botoşanilor, spre distracţia hingherilor beţi Singurul abator autorizat pentru sacrificare a câinilor clasaţi, pe zona Moldova, este la Roman. S-a mai scris despre acest subiect.
Au apărut „Semnale de alarmă asupra valorilor din Botoşani”. Sub un pseudonim curios, „Vornic-i” plusează: „Are dreptate d-l. În acest colţ de ţară nu există respect deplin pentru patrimoniul cultural naţional. Sunt ONG-uri care au ca obiective salvarea bunurilor din patrimoniu şi se găsesc căţei să le linşeze.” Dureros şi comentariul semnat de „Manivelu”, dureros prin realitatea pe care o exprimă: „În această ţară şi poate în acest colţ de ţară mai mult ca în alte ...colţuri, nu există respect pentru nimic. Nici măcar pentru noi înşine, dacă stăm şi privim felul în care vorbim, ne comportăm, mergem, circulăm, parcăm, mâncăm, înjurăm, scuipăm, furăm, chiulim, bârfim, muncim... Altfel spus, după felul în care călcăm în picioare orice lucru care ţine de reeducaţie şi civilizaţie. Domnul Ciuştea nu a descoperit America... De ce ne miră neglijarea lui Onicescu, când cu bună ştiinţă este neglijată sănătatea. Vezi deturnarea banilor de la spitalul judeţean către vama Rădăuţi Prut. Prioritate maximă, pentru a mai deschide o cale pentru ţigări, alcool şi Dumnezeu mai ştie ce. Şi pentru că tot vorbim de ţigări, întreb dacă şeful poliţiei de frontieră şi-a dat demisia... Şi acest (normal) gest ar face parte dintr-un comportament normal într-o societate normală.” Un comentariu trist, care redă crunta realitate ce ne înconjoară.
Şi la editorialul „L-au potcovit!” s-au înscris comentatori. M-am referit la faptul că prin decizia Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit ca preşedintele să fie demis cu jumătate plus unul din cei prezenţi la vot, s-a eliberat şi drumul spre suspendarea lui Băsescu. „Iliescu” s-a exprimat lapidar: „I-a sunat ceasul!” L-a urmat „Burvil” cu concluzia că „La comedia e finita. A dictat scurt, dar savuros. Femei, băutură, ţigări, manele, ţigănci adică tot tacâmul de marinar.” Mai calmă, „Serena” ne invită să aşteptăm deznodământul: „D-nilor, parcă a-ţi preluat citatele lui Vadim! De ce nu aşteptaţi ziua de 19 mai? După aceea va începe comedia, când va fi demis guvernul, se va dizolva acest Parlament de şmecheri şi atunci cu vot uninominal + alegeri anticipate se va realiza voinţa poporului!” Din păcate, comentatoarea nu prea cunoaşte prevederile constituţionale privind prerogativele prezidenţiale. Băsescu, ca preşedinte al României, nu poate dizolva Guvernul sau Parlamentul. Doar dacă-l recunoaştem de „stăpân al României”, cum s-a declarat recent. La revedere!