„Au votat în dispreţul publicului şi pentru lux” a fost titlul editorialului ce l-am consacrat moralităţii cu care parlamentarii, inclusiv cei botoşăneni, şi-au votat propriile privilegii: pensii şi indemnizaţii de şomaj extrem de avantajoase.
„Anonim” constată:
„La pensii mari nu mai ştii care este în opoziţie şi care la putere, dau năvală înlănţuiţi la ciolan.” Un cititor afirmă că
„Din câte ştiu eu Ţâbuleac a votat împotrivă. Nu ştiu despre ceilalţi... s-ar putea să aveţi dreptate.” Aşa a declarat senatorul, dar n-a şi dovedit că a votat împotriva propriilor privilegii, de care nu va fi privat în viitor. Pentru că au fost câteva voturi împotrivă şi ceva abţineri, fiecare din cei zece parlamentari botoşăneni susţine că el a votat împotrivă ori s-a abţinut. Cert este că nici unul n-a declarat public că refuză să beneficieze de ruşinoasele privilegii. Iată şi părerea lui
„Marcu”, comentator cu o anumită experienţă în domeniu:
„Oare? De aceste privilegii nu beneficiază şi foştii parlamentari? Ruşine să le fie şi lor! Stau şi mă gândesc că totuşi toţi îi invidiem pe aceşti parlamentari şi am vrea să fim în locul lor, dar din păcate nu toţi putem ajunge la "strugurii acri". Nu apăraţi nici un parlamentar, că pe televizor s-a văzut clar unanimitatea votului privilegiilor financiare conform standardelor europene.” Să trecem la
„Leopardul din spatele jardinierei”, articol ce i-a prilejuit unui cititor să constate.
„Lozna înfloreşte de când e Lozneanu primar, se vede că e gospodar, în schimb Dersca, cu toţi "italienii" ei şi cu un primar "mămăligă", care nu a făcut un gard în viaţa lui (mergeţi şi vedeţi unde stă) se afundă tot mai mult în glodul satului românesc.” Iată cum unele materiale pot da naştere unor dispute concurenţiale. E bine, atâta vreme cât aceste comparaţii dintre modul de administrare şi gospodărire a unor localităţi stimulează partea pozitivă a lucrurilor. Vasile Chiru, lider sindical şi preşedintele Pro-Democraţiei Botoşani, iar a fost tras de urechi.
„Pensiile parlamentarilor văzute prin ocheanul lui Chiru” a redat o declaraţie a sa, criticată de
„Anonim” într-un mod aspru:
„Ce-i daţi, bre, atâta importanţă unuia care nici româneşte nu ştie?! Puneţi-l mai întâi să înveţe limba şi, peste vreo 200 de ani, întrebaţi-l ce are de spus. Până atunci vor dispărea, probabil, majoritatea oportuniştilor şi tipul ăsta nu va mai dori, probabil, să sară aşa cum au sărit Chiron Chitrea, Victor Supea şi alţii, din barca sindicatelor în cea a Parlamentului” Astfel de atacuri la adresa lui Chiru fiind tot mai dese, cred că acesta ar trebui să mediteze asupra imaginii sale viitoare de persoană publică. Ceva scârţâie, iar cel mai nimerit să ungă locul unde scârţâie este chiar el. Prescurtarea din titlul
„Majoritatea subfilialelor CR există doar cu numele” l-a deranjat pe un cititor de la Finanţe, ce ne-a atenţionat că
„Nu este politicos, dar nici corect, ca într-un text să se utilizeze prescurtări, dar mai ales in titlul unui ziar de largă circulaţie!” Nu este cu nimic greşit folosirea prescurtărilor, mai ales când acestea sunt de notorietate. Cine n-a auzit de Crucea Roşie (CR)? Şi articolul
„Elevi botoşăneni participanţi la naţionala de biologie” a stârnit proteste.
„Dragoş” s-a declarat total nemulţumit:
„Încă o greşeală din partea celor de la Botoşani (voită sau nu), pentru că eleva Daniela Ghiorghescu (clasa a X-a) este de la CN "Grigore Ghica Vv." DOROHOI. De ce din articol se înţelege că toţi participanţii la faza naţională de biologie sunt doar din municipiul Botoşani? (Nu cred că aceasta ar trebui să fie o întrebare retorică)” . Nu va fi, pentru că vom încerca să descâlcim iţele încurcate, voit sau nevoit de cei care vor a se împopoţona cu meritele altora. Problema finanţării activităţilor privind Protecţia Copilului s-a transformat în una a fricţiunilor dintre preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Conţac şi primarii din unele localităţi, inclusiv cel al Botoşanilor. Conţac crede că primăriile trebuie să participe cu o cotă parte la formarea acestor fonduri. Primarii susţin că, potrivit legislaţiei actuale, problema asigurării fondurilor revine exclusiv Consiliului Judeţean. Aşa s-a ajuns la articolul
„Dilema lui Conţac trece pe la Bucureşti” comentat de
„Marcu” după cum urmează:
„Conţac nu ar trebui să aibă nici măcar o urmă de îndoială referitor la bugetul pentru "protecţia copilului". Trebuie să aloce fiecărei primării fonduri pentru ca acest sector să funcţioneze, ce-i aşa de greu? A verificat cineva cum s-au distribuit fondurile C.J.-ului (în mare parte pentru refacerea drumurilor din judeţ!!!) sau mai bine zis de ce s-a făcut acest lucru fără ca să riposteze nimeni?” Problema nu-i chiar aşa. Legea obligă ca şi primăriile să contribuie cu anumite sume de bani la acoperirea cheltuielilor cu protecţia copilului. Preşedintele Conţac are dreptate în anumite privinţe, numai că el nu dispune şi de pârghiile necesare de a determina primăriile să-şi respecte aceste obligaţii. La revedere!
(Ioan Rotundu)
