Liderul PNL, deputatul Liviu Câmpanu, a declarat că liberalii „Se tem ca pedeliştii să nu-i mituiască pe consilierii judeţeni”. Este o declaraţie cu rol preventiv. La urechile lui Câmpanu au ajuns nişte zvonuri nu tocmai lipsite de temei. Şi cum banul este ochiul dracului, iar nu toţi cei zece consilieri judeţeni liberali sunt cheie de biserică, un anumit risc există. Apoi, nici prin PSD, partenerul de alianţă politică a PNL-ului, nu toţi consilierii judeţeni proaspăt aleşi sunt cu conştiinţa neîntinată. Cel puţin doi dintre ei la formarea consiliului judeţean în urma alegerilor din 2000 şi 2004 au votat, contra unor sume de bani substanţiale, împotriva intereselor partidului care le-a adus mandatul.
Câmpanu ştie numele celor doi, de unde şi suspiciunile sale că arginţii lui Iuda s-ar putea să zornăie plăcut din nou la urechea lor. Speculând declaraţia lui Câmpanu, „Concluzie” a mutat pisica în curtea PSD: „Consiliul judeţean este format din trei formaţiuni politice. Daca PNL-istii nu sunt coruptibili, ghici cine sunt posibilii coruptibili? Logic sunt PSD-istii. Pesedisti săriţi la gatul liberalilor pentru acuzaţii defăimătoare, de nu o faceţi confirmaţi că au dreptate ce declară.”
La Roma „Progenitura eroului comunist rodeşte din nou”. Este vorba de Gheorghe Bârliga, angajat al Primăriei din Roma, candidatul PRM la funcţia de primar, intrat în turul II al alegerilor cu actualul primar, liberalul Constantin Humelnicu. Gheorghe Bârliga este fiul fostului înalt demnitar comunist Mihai Bârliga, de două ori membru în Marea Adunare Naţională şi declarat „erou al muncii socialiste” recompensat de către regimul comunist cu ordine şi medalii. Mihai Bârliga a fost preşedinte al CAP Roma şi a condus unitatea cu o mână forte. Se ştie că CAP-urile raportau producţie fictivă, ceea ce diminua drastic veniturile ţăranilor. Cel puţin în ultimii ani de comunism ţăranii trăiau din ce puteau fura, motiv pentru care mulţi au făcut puşcărie pentru doi, trei ştiuleţi de porumb. Iar Bârliga s-a înfruptat din privilegiile comunismului prin raportări fictive de producţii agricole. Cu toate acestea, o parte dintre cetăţenii comunei Roma au considerat să-l susţină pe fiul lui Bârliga, să le fie primar. Este problema majorităţii ce va decide în turul II. Cum vor alege aşa îşi vor duce crucea pentru următorii patru ani.
Dar trebuie de ştiut cum s-a ajuns la publicarea acestui material. O fătucă din redacţie, ce se încadrează perfect în viziunea lui Cristoiu despre anumiţi reporteri, a căzut în plasa unui alt fiu al lui Bârliga, medic la Ambulanţa, care i-a servit o informaţie cu totul denaturată şi cu vădit scop electoral. Antrenat într-o altă activitate, n-am avut timp să verific cu mai multă atenţie informaţia, aşa că i-am dat fătucii maşina şi s-a dus la Roma. Acolo a căzut în plasa familiei Bârliga şi s-a lăsat manipulată. Abia după ce-a revenit la redacţie şi i-am văzut notiţele, mi-am dat seama de cacealma şi de faptul că totul este în scop electoral.
Bineînţeles că am trimis-o pe fătucă la arhivă, să citească tot ce s-a scris de patru ani încoace despre familia Bârliga din Roma, iar materialul a ieşit cu totul altfel decât îşi doreau membrii familiei. În ziua de sâmbătă şi duminică, din Roma, de la Ambulanţa, de unde au putut, membrii familiei Bârliga au tot postat comentarii prin care s-au victimizat sau elogiat, după cum au crezut că-i pot influenţa pe cititori. I-am lăsat să-şi facă de cap, să vadă lumea întreagă că şi după 20 de ani de la căderea comunismului, spiritul acestuia încă sălăşuieşte în sufletul unora dintre noi.
Cred că părerea „Consternatului”, postată din Austria, este elocventă în cazul Roma: „Este degradant şi ruşinos pentru cetăţenii comunei Roma, ca după 20 de ani de la alungarea comunismului din ţară, comunişti de frunte ca cei din familia Bârliga să facă ordine în comună. Aceşti privilegiaţi ai comunismului, care au stors vlaga ţăranilor din comună, care s-au bucurat de toate facilităţile sistemului şi au obţinut diplome de licenţă pe seama faptului că tata este membru MAN sau "erou al socialismului", ar fi trebuit să dispară din viaţa publică. Bunul simţ şi respect pentru cetăţenii din comună ar fi trebuit să primeze. Dar la liftele comuniste nu există bun simţ şi respect. Există dorinţa de putere. O putere totalitară, pe care familia Bârliga se pregăteşte s-o reinstaleze la Roma. Pentru ce-a mai curs sânge la revoluţie?”
Iar „Unchiul Tom”, botoşănean din New York cunoscut nouă, a tras concluzia asupra dezbaterilor: „După ponderea comentariilor au învins cei din familia Bârliga. Sunt aşi în manipulare, esenţa doctrinei comuniste. Dacă ei reprezintă spiritul acestei comune, atunci comuna să aleagă primar pe unul dintre ei. Vor comunism, comunism vor avea şi patru ani de zile le va ieşi pe ochi.” Să fie comuna Roma ultimul bastion al comunismului din judeţ? Vom afla după turul doi al alegerilor. La revedere!