În continuare, dând răspunsuri la întrebări, Vladimir Voronin a declarat: "Normal şi sănătos ar fi ca după alegeri să se termine toate aceste bătălii politice şi toţi împreună să lucrăm. În campanie trebuie să fim împărţiţi în coloraturi, iar după alegeri trebuie să lucrăm pentru ţară, nu să se bata cu capul de microfon".
Declaraţiile preşedintelui surprind, având în vedere faptul că PCRM continuă să ducă o campanie extrem de agresivă, pe durata căreia a învinuit opoziţia de lucruri foaste grave: antistatalism, tentativă de lovitură de stat, vandalizarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei etc. Până la începerea campaniei electorale pentru alegerile anticipate din 29 iulie Vladimir Voronin respinsese necesitatea unei colaborări cu opoziţia în viitorul parlament, declarând că partidul său va obţine peste 70% din fotoliile de deputat. Schimbarea de atitudine a şefului statului ar putea fi determinată de procentajul scăzut pe care partidul său l-ar obţine la viitoarele alegeri. Conform unui sondaj de opinie realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, VOX POPULI 2009, opoziţia formată din PL, PLDM, AMN şi PD ar putea deţine în Legislativ 58 de mandate, faţă de 43 de mandate ale comuniştilor. Cele patru partide democratice ar obţine astfel o majoritate care le-ar permite formarea guvernului, dar care nu este suficientă pentru alegerea preşedintelui ţării. Sondajul are o marjă de eroare de 2,6%.
Pe lângă aceasta, în ultimul timp au survenit o serie de alte semnale defavorabile comuniştilor. În cursa electorală s-au înscris (fiind acceptate şi de Comisia Electorală Centrală) 10 partide. Însă două dintre acestea, Partidul Naţional Liberal şi Mişcarea Acţiunea Europeană, formaţiuni care nu aveau şansa de a depăşi pragul electoral de 5%, au declarat că se vor retrage din competiţie şi au îndemnat susţinătorii să voteze pentru unul din cele 3 partide liberale: PL, PLDM sau AMN. E posibil ca şi Partidul Ecologist să renunţe la participarea în alegeri în favoarea unui partid democrat. Astfel încât comuniştii nu vor mai putea beneficia de risipirea voturilor destinate opoziţiei (aşa cum s-a întâmplat la alegerile din 5 aprilie când, în rezultatul redistribuirii voturilor acordate partidelor ce nu au depăşit pragul electoral, PCRM-ului i-au revenit 11 mandate). Există semnale clare că nici Occidentul nu va mai avea o atitudine tolerantă faţă de nişte posibile fraude. Voronin a gestionat foarte prost, după alegerile din 5 aprilie, relaţiile cu UE, apropiindu-se tendenţios de Rusia şi ignorând cerinţele organismelor europene de respectare a principiilor democratice.
În sfârşit, o altă lovitură a fost dată lui Voronin prin retragerea din partid a fostului preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu. Există suspiciuni că plecarea acestuia din PCRM ar fi o stratagemă a comuniştilor, care speră să aibă în persoana Partidului Democrat, condus actualmente de Lupu, un posibil aliat în viitorul Parlament. Totuşi ultimele declaraţii ale acestuia ne fac să presupunem că distanţarea ex-speaker-ului de PCRM este una reală şi că PD-ul ar putea refuza o coalizare cu comuniştii, în cazul în care aceştia nu vor obţine o victorie clară.
Rămâne de văzut dacă declaraţiile privind necesitatea unei viitoare colaborări cu opoziţia va fi susţinută de un comportament mai civilizat al puterii de la Chişinău în campania electorală. Deocamdată partidele democratice sunt nevoite să suporte numeroase intimidări şi chiar agresiuni, imixtiunea poliţiei menită să intimideze atât liderii, cât şi alegătorii partidelor incomode pentru guvernare, precum şi o masivă campanie de dezinformare, dusă prin intermediul televiziunilor aservite puterii.
Radu Melniciuc, Chişinău