Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Infracţiuni
Economic
Editorial
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Religie
Remember
Caricaturi
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
6844
De la 07 Ianuarie 2003
122892493

Corneliu Popescu este acuzat că a devalizat Compania Naţională de Peşte

  • 20 April 2015, 23:00
Pe bune, din apă se poate fura la fel, dacă nu mai mult, ca-n codru. Mărturie stă activitatea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, care e instituţia stăpână pe tot ce dă din coadă în apele de stat. Şi care dă la stat, anual, o plasă de vreo 100 de miliarde de lei vechi (10.000.000 RON).
Şi că tot veni vorba de peşti, tot aud zicându-se (şi chiar şi eu folosesc) expresii gen: rechinii care subminează economia naţională, rechinii locali, rechinii protejaţi de Guvern etc.
Ce nedreptate! Ce avem cu bieţii rechini? De ce ne batem joc de ei, băgându-i în politică, în afaceri de tot felul, când ei, săracii, nu ştiu decât una şi bună, să vâneze numai în mare, cum au învăţat din tată în fiu? Asta-i meseria lor, aşa-şi câştigă ei, cinstit, pâinea cea de toate zilele, adică peştele cel de toate zilele. S-ar putea să fie chiar o cacealma.
În timp ce noi vorbim de rău rechinul, alte vietăţi sunt, de fapt, răspunzătoare de marile hoţii, fără ca măcar să fie bănuite. Uite, gingaşul fluture. Cine s-ar gândi vreodată că fluturele ar fi în stare să prade majoritatea apelor din România şi să dea o gaură de 100 de miliarde de lei la bugetul de stat? Am zis fluture, dar chiar şi o larvă de fluture e în stare de aşa o ispravă. Convingeţi-vă, dacă nu mă credeţi.
Pe cel mai tare vierme de fluture îl cheamă Corneliu Popescu. Şi acest vierme a fost ouat de Flutur (Gheorghe) în funcţia de director al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol. Să ne înţelegem. Penelistul Gheorghe Flutur ajunsese ministru al Agriculturii şi a dorit să-şi pună un pupil de-al său, din PNL-ul moldovean, în fruntea CNAFP-ului, organism subordonat Ministerului Agriculturii. Mai departe, sub aripioara protectoare a fluturelui-şef, viermele a crescut şi a început să roadă la greu tot ce a întâlnit bănet în jurul lui. Şi slavă Domnului, avea ce roade.
CNAFP-ul e stăpân pe vreo 70.000 de hectare de apă, plus Dunărea şi Marea Neagră. Oricine vrea să pescuiască (ca sport sau ca business) trebuie să plătească la Companie. Tot banul strâns se împarte în două grămezi: una mare, care merge la bugetul de stat; alta, micuţă, care rămâne în conturile CNAFP-ului ca să-şi plătească personalul, cheltuielile inerente unei instituţii.
Cel puţin aşa ar trebui să fie. În practică, totul se împarte într-o grămadă mare, care rămâne la Companie, şi un nimic, care merge direct la bugetul de stat. Cum e posibilă performanţa de a nu da nimic la stat, câtă vreme CNAFP-ul stăpâneşte o comoară a statului? Simplu. V-am zis, cu ajutorul viermelui Corneliu Popescu, care are ca ţel să cheltuiască cât mai mult din banul destinat bugetului de stat.
Deja v-am prezentat în numărul trecut câteva din reuşitele sale, pe care le reluam foarte pe scurt: mobilier nou, de 120.000 RON, achiziţionat printr-o licitaţie de faţadă; sediu nou, de 20.000 de euro pe lună, ales fără licitaţie, ca sa nu se vadă că se putea lua unul similar cu maximum 10.000 de euro/lună; angajarea unui cabinet de avocatură, plătit cu vreo două miliarde de lei, deşi CNAFP-ul avea propriul departament juridic. Şi fiindcă talentul lui Popescu nu putea trece neobservat, s-a făcut vorbire despre faptele lui şi într-un raport din 2006 al Corpului de Control al Ministerului Agriculturii. În loc să se lase cu niscaiva dosare penale, datele din raport au fost interpretate ca nişte atuuri ale viermelui lui Flutur.
Că, deh, se vedea clar că omul este expert în şmen, ceea ce contează cel mai mult într-o asemenea funcţie. Ca atare, nici Popescu, nici subordonaţii lui direcţi nu au avut de suferit nimic în urma raportului, care a fost ţinut la secret şi pe care vi-l prezentăm în premieră.
Meritele de miliarde ale lui Popescu
În primul rând, viermele nu încasează bani de la firmele cărora CNAFP-ul le-a dat dreptul de pescuit. Raportul a semnalat un prejudiciu de 1,77 miliarde de lei, din cauza unor contracte de concesiune dezastruoase, din care nu s-a încasat redevenţa. Gaura de 214 milioane de lei, din cauza unor contracte de arendă, cu redevenţa neachitată. Alta, de 106 milioane de lei, din cauza aceleiaşi redevenţe neachitate, în cazul unor contracte de asociere.
O suprafaţă de 3.985 de hectare din domeniul statului a fost atribuită gratuit unor firme, aspect constatat şi de Curtea de Conturi a României. Apoi, prin neîncasarea contravalorii investiţiilor privind refacerea potenţialului piscicol, statului i-au mai căzut din buzunare 3,6 miliarde de lei. Aici ar trebui să vă dăm nişte date concrete, că poate mergeţi la pescuit şi nu înţelegeţi de ce nu pică nimic în undiţă, de ce nu mai are balta peşte.
Conform legilor şi condiţiilor de licitaţie, firmele care vor să ia în concesiune sectoare de Dunăre trebuie să facă investiţii de repopulare cu puiet în zona în care pescuiesc. La licitaţie se fixează aceste obligaţii în funcţie de fiecare sector, în funcţie de speciile specifice unui anumit tronson al fluviului.
CNAFP-ului îi revine sarcina de a urmări dacă aceste repopulări au avut loc. Când colo, CNAFP-ul ce-mi face? Scrie la raportul Corpului de Control: „Pentru refacerea potenţialului piscicol, concesionarul s-a angajat să introducă anual 5.000 de alevini de sturioni şi 1.000 kilograme de puiet crap şi somn.
Aceste cantităţi au fost modificate prin anexe la contract, nesemnate, în defavoarea CNAFP şi la valori exagerat de mici şi neconforme cu realitatea“ (sublinierea apare şi în raport, ca să vadă şi cel mai chior procuror din ţară asta - dar se pare că procurorii, chiar dacă văd, nu ştiu să citească rapoartele Corpului de Control al Ministerului Agriculturii). Urmează detaliat în raport dezastrul. În sectorul 9 Dunăre, concesionarul, firma Ridalcoom SRL, nu a investit în 2005 nici un leu pentru populare. În sectorul 10 Dunăre, Asociaţia Pescarilor Abranus a uitat de obligaţia de a popula zona cu 45.000 de larve de ştiucă. În sectorul 11, la fel.
Asociaţia Zimpesco Zimnicea, după ce a strâns năvodul, a uitat că avea obligaţia să planteze unde a pescuit 5.000 de bucăţi ştiucă şi vreo 500.000 de bucăţi larvă şalău. În sectorul 12 şi mai nasol. SC Malageanu SRL şi SC Geo & Olt SRL din Corabia şi-au băgat carasul în ea de Dunăre şi nu şi-au respectat deloc obligaţia de a popula zona. Aveau de plantat nu mai puţin de 2.000 de kilograme de puiet.
Şi astea sunt lucruri destul de complicate, aşa că hai să trecem la chestii mai simple, hoţii pe înţelesul tuturor. Spre exemplu, cu privire la lacul Mihăileşti, întins pe câteva sute de hectare, CNAFP-ului i-a dat la calcul o producţie totală anul trecut de vreo 350 kg de peşte. Nici nu-i mare greşeală, în fond au omis câteva zerouri. Dar zerourile mâncate aici le-au pus în altă parte. Au apărut în dreptul lacurilor Săruleşti si Dărvari, pe care se face pescuit sportiv şi comercial deopotrivă şi care în hârţoagele CNAFP figurau pe anul trecut cu producţie 0. Orice pelican de baltă s-ar prinde că e făcătură producţia raportată de CNAFP.
În fond, e o altă plasă pescărească întinsă statului, cu voia Companiei. Pescuitul comercial se taxează cu 10% din încasări, iar 10% din zero dă fabuloasa sumă de 0 lei livrată la buget, de pe două mari lacuri exploatate masiv. Când este să strângă bani pentru buget, nu se pricepe, dar când este să cheltuiască din banul destinat bugetului de stat, Corneliu Popescu este un real expert. Câteva exemple, la poluri opuse. Popescu ştie să cheltuiască şi mult deodată şi mult, dar cu ţârâita. Pe lângă cheltuielile mari prezentate în prima parte, se remarcă şi cheltuieli enorm de multe, dar mărunte şi foarte diverse.
Amintim organizarea de mese festive de Crăciun, cu 80 de colindători, în valoare de 8.000 RON. Dar în primul rând trebuie spus că Popescu este directorul Companiei şi în acelaşi timp este şi preşedintele Consiliului de Administraţie al ei. Cu alte cuvinte, ce propune directorul, Consiliul aprobă negreşit.
Astfel a reuşit Popescu să-şi dea un bonus salarial de 12.000.000 de lei lunar pentru suportarea cheltuielilor de cazare în Bucureşti şi patru deplasări în comuna Suliţa din judeţul Botoşani, unde-şi are domiciliul fix. În hotărâre se zice: „Consiliul aprobă acordarea domnului Popescu a sumei de...“ si „Aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se va face de directorul general al CNAFP“, adică acelaşi Popescu. Cu această indemnizaţie de demnitar, deşi nu e demnitar, Corneliu Popescu ar fi trebuit să-şi poată achita lejer cheltuielile.
Dar nu se mulţumeşte cu atât şi îşi decontează pe CNAFP tot ce cumpără. Astfel a ajuns compania care administrează piscicultura să cumpere aşa: pastă de dinţi, ca să aibă cu ce se spăla ştiucile, pentru o dantură mereu sănătoasă, cum îi stă bine unui peste răpitor. After-shave, pentru somnii care obişnuiesc să-şi facă mustăţile în furculiţă. Portocale, struguri şi mere pentru peştii care fac sport şi au nevoie de vitamine. Cremă de ghete pentru eleganţii nisetri. Başca, pui la rotisor, bulete de caşcaval, salată pentru bibani. A achitat taxa TV, a plătit taxa de salubrizare şi întreţinere pentru un apartament de lux, desigur subacvatic.
Totul, atât cheltuieli fabuloase, cât şi încasări la limita lui 0, a fost făcut pe spezele bugetului. La recomandarea raportului întocmit de Corpul de Control, dar şi la o sumară cercetare a averii acumulate (apropo, nu are actualizată declaraţia de avere din 2005), Corneliu Popescu ar putea ajunge după gratii.
Până acum n-a ajuns decât în gratiile noului ministru, Dan Motreanu, înlocuitorul lui Flutur. Viermele lui Flutur a devenit viermele protejat al lui Motreanu.
(Articolul a fost preluat de pe www.hotnews.ro - apărut în ziua de 13.02.2007 la meniul „Esenţial”)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Bancul zilei: Asemănare pe bază de tată
Reţeta zilei: Supă de brânzeturi cu verdeaţă
Horoscopul zilei
Să se schimbe, primim,
Dar la vârf tot noi să fim!
Ioan Rotundu
Ministrul Justitiei: Ar mai fi nevoie de inca 10.000 de locuri in penitenciare
Victor Ponta: "Nu orice fel de procuror" poate ancheta senatorii
Scoaterea procurorilor din categoria magistratilor ar avea sustinere
Fostul ministru Cristian David, botezat intr-o ceremonie la Biserica Internationala Harul
dupa ce a iesit din arest
DNA ii cere din nou lui Tariceanu documentele Senatului privind cazul lui Dan Sova
Refuzul constituie infractiunea de obstructionare a justitiei
Adjunctul comandantului suprem al Fortelor Aliate din Europa, in vizita in Romania
Victor Ponta, intrebat despre pensiile parlamentarilor
Nu sunt deputat, sunt presedintele PSD, prim-ministru
Fiscul va putea dispune re-verificarea unei firme daca apar "informatii noi".
Deocamdata acestea nu au fost definite
Botoşani: Zilele oraşului întâmpinate într-o atmosferă de scandal
Ioan Rotundu
La Tombola fiscală n-ai a merge cu sacul
Ioan Rotundu
Caricatura zilei: Moravuri UDMRE-iste
Ministerul rus de Externe avertizeaza Republica Moldova in legatura cu expulzarea unor ziaristi rusi
Trebuie sa intelegeti consecintele asupra relatiilor bilaterale
Klaus Iohannis: Nu este oportuna scoaterea procurorilor din categoria magistratilor
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog