Executarea silita mobiliara este precedată de somaţia prevăzută de art. 387 C. proc. civ., procedură în care i se conferă debitorului o zi liberă pentru a face plata voluntar, potrivit art. 411 alin 1 C. proc. civ. care prevede că Dacă în termen de o zi de la primirea somaţiei debitorul nu plăteşte suma datorată, executorul judecătoresc de pe lângă instanţa de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului, chiar dacă acestea sunt deţinute de un terţ".
Astfel dacă somaţia nu este urmată de executare, după trecerea unui timp de cel puţin o zi executorul judecătoresc se va deplasa la locul unde se află bunurile mobile proprietatea debitorului şi va proceda la invetarierea şi apoi sechestrarea lor. În acest sens executorul judecătoresc va întocmi un proces verbal de sechestru care va cuprinde lista bunurilor sechestrate, preţul bunurilor sechestrate în măsura în care acestea au fost evaluate de către executorul judecătoresc cu acordul părţilor, iar în lipsa unui asemenea acord va solicita efecutarea unei expertize de evaluare a bunurilor puse sub sechestru. În cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, preşedintele instanţei de executare va putea dispune, prin încheiere judecatoreasca dată fără citarea părţilor, ca o dată cu înmânarea somaţiei să se aplice şi sechestrul. Această măsură este una de excepţia întrucât în mod obişnuit trebuie să i se ofere debitorului posibilitatea de a plăti în termen de o zi de la primirea somaţiei. De aceea, măsura sechestrării bunurilor odată cu somaţia trebuie luată doar dacă exista pericol evident de sustragere a bunurilor.
Codul de Procedura Civila determină şi situaţiile în care executorul judecătoresc trebuie să fie însoţit cand se deplaseaza la domiciliul debitorului , sub sancţiunea nulităţii, de un ofiţer de poliţie sau de ajutorul său, iar în lipsa acestora de primar sau de un viceprimar. Astfel potrivit art. 412 C. proc. civ. prezenţa organelor de poliţie sau administrative este indispesabilă în următoarele situaţii:
- dacă uşile debitorului sunt închise şi nu voieşte să le deschidă;
- dacă nu voieşte a deschide camerele sau mobilele;
- dacă debitorul lipseşte şi nu este de nicio rudă care locuişte cu el.
Prezenţa organelor de stat este necesară numai la deschiderea uşilor sau mobilelor pentru a nu se putea vorbi de o violare de domiciliu sau de abuz în serviciu, astfel odată efectuată această operaţiune, ele se pot retrage, art. 413 C. proc. civ. prevede că organele de poliţie sau administrative pot fi înlocuite prin doi martori majori. Creditorul nu este obligat să participe la aceste operaţiuni de executare silită. Executorul judecătoresc va întocmi un proces verbal, care va trebui să cuprindă:
[1] numele, prenumele şi domiciliul părţilor, ale executorului judecătoresc, precum şi ale celorlalte persoane care au de faţă la urmărire;
[2] enunţarea titlului executor în baza căruia se face executarea silita mobiliara, adica contractul de credit de consum ;
[3] individualizarea bunurilor pe care creditorul le-a solicitat să fie urmărite, dacă este cazul;
[4] somaţia verbală facută debitorului să plătească, precum şi răspunsul acestuia dacă a fost de faţă;
[5] descrierea bunurilor sechestrate, indicarea seriilor sau a altor elemente de identificare a acestora şi indicarea valorii fiecaruia, după aprecierea executorului judecătoresc, dacă aceasta este cu putinţă;
[6]arătarea locului, zilei şi orei când s-a facut urmărirea.
Procesul verbal de sechestru se va semna de către executorul judecătoresc precum şi de către toate persoanele care au fost de faţă. Menţiunile de mai sus sunt expres prevăzute în art. 416 C. proc. civ. in lipsa lor procesul-verbal fiind lipsit de forta probanta in justitie.
Dacă vreuna dintre aceste persoane refuză să semneze ori nu poate, executorul judecătoresc va menţiona acest fapt. Procesul verbal prezintă o importanţă deosebită, deorece el determină momentul începerii urmăririi silite mobiliare; în acelaşi timp, stabileşte bunurile asupra cărora se va desfăşura urmărirea, indisponibilizându-le.
Pentru păstrarea bunurilor sechestrate executorul judecătoresc va putea să aplice peceţi sau să numească un custode pentru paza lor.
Dacă debitorul refuză să primească bunurile în custodie sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum şi în cazul ridicării bunurilor, executorul judecătoresc dă în păstrare bunurile sechestrate unui custode numit cu precădere dintre persoanele indicate de creditor. Conform art. 420 C. proc. civ. obiectele sechestrate se vor putea strămuta, din locul unde se află pe cheltuiala celui interesat, cu acordul executorului judecătoresc.
În continuare art. 421 C. proc. civ., prevede că în cazul în care custode este o altă persoană decât debitorul, aceasta are dreptul la o remuneraţie ce se va fixa de executor judecătoresc ţinând seama de activitatea depusă. Remuneraţia şi cheltuielile custodelui vor fi plătite cu anticipaţie de către creditorul urmăritor care le va prelua cu precădere din preţul bunurilor urmărite. Custodele va fi răspunzător de orice pagubă ce va aduce credâitorului, din cauza neglijenţei sale, putând fi, după împrejurări, suspus şi la pedeaspa arătată de legea penală pentru abuz de încredere.
Articolul 425 C. proc. civ. prevede că dacă bunul ce se sechestrază se află în proprietate comună sau asupra lui există un drept de gaj ori privilegiu constituit în favoarea unei alte persoane, executorul judecătoresc, luând cunoştinţă despre acest drept, va înştiinţa acea persoană despre aplicarea sechestrului şi o va cita la termenele fixate pentru vânzarea bunul respectiv", nerespectarea lui atrăgând sancţiuni disciplinare pentru executor, care va putea fi obligat şi la eventuale despăgubiri faţă de creditor.
2. Vânzarea bunurilor la licitaţie.
A doua etapă a executării silite mobiliare este vânzarea bunurilor sechestrateîn vederea obţinerii unei sume de bani necesare pentru acoperirea creanţei creditorului urmăritor, a cheltuielilor de executare şi, eventual, a creanţelor unor creditori intervenienţi.
Executorul judecătoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin:
[1] vânzare la licitaţie publică,
[2] vânzare directă şi
[3] prin alte modalităţi admise de lege.
Dacă valorificarea bunurilor urmează să se facă prin vânzare la licitaţie publică, executorul judecătoresc, în termen de cle mult o zi de la întocmirea procesului verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut de art. 431 alin. 2 C. proc. civ. a fixa data, ora şi locul licitaţiei. Vânzarea la licitaţie se va face în locul unde se află bunurile sechestrate sau dacă există motive temeinice, în alt loc. Vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni, nici în mai mult de două lini de la data întocmirii procesului verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut de art. 431 alin. 2 C. proc. civ.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa [email protected]