Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Joi: 29 Noiembrie 2007

Evenimente
Fapt divers
Editorial
Sănătate
Administraţie
Social
Sindicate
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Mondene
Gastronomie
Reportaje
Religie
Pamflet
Mediu
Lumea lui Rotundu

1 EURO = 4.6650 lei
1 USD = 4.0855 lei


Număr accesări
Astăzi:
23228
De la 07 Ianuarie 2003
64682376

Datini şi tradiţii de Sfântul Andrei

  • 28 November 2007, 23:00
Situarea în calendar a Sfântului Andrei are corespondenţe vechi în numele lunii „lui Udrea” sau „Andrei, cap de iarnă”, cu o seamă de alte sărbători denumite „ale lupilor” . Sfântul Andrei, ocrotitorul României, a creat în popor o serie de ritualuri păstrate cu sfinţenie şi astăzi Sosirea Sfântului în Dacia a constituit acceptarea creştinismului pe teritoriile străbune Sărbătoarea Sfântului Andrei, de pe 30 noiembrie, ţese, an de an, adevărate legende, legate de spirite şi duhuri malefice, care, chipurile, ar atenta acum la sănătatea semenilor noştri credincioşi. La sosirea Sfântului Andrei în Dacia, strămoşii noştri au acceptat creştinismul cu uşurinţă, însă n-au renunţat total la vechile credinţe şi ritualuri. Acestea au fost înglobate în noua religie. Interdicţia de a lucra în ziua Sfântului Andrei, ziua fiind sub interdicţia lupilor, noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie), este concepută ca sabat al strigoilor şi al lupilor În această noapte, în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credinţa că astfel se pot găsi mai uşor: protecţia de toate relele, bunăstarea şi chiar dragostea. Anumite obiceiuri legate de ziua Sfântului Andrei ca: tăierea de ramuri din copaci şi plantarea de grâu în vase cu apă, pentru a fi păstrate pentru anul Nou, amintesc de rituri agrariene mai vechi. Sfântul Andrei este considerat ca fiind mai mare peste vite şi fiare, păzitor al turmelor de pericolul lupilor, patron şi îmblânzitor al lupilor, cel ce „leagă gura lupilor”. Aceste calităţi mitice nu i-ar fi putut fi atribuite după ce identitatea simbolică între daci şi lupi s-ar fi pierdut cu totul din memoria colectivă. Ele indică, folcloric, atât obiectivul patronat de Sfântul Andrei al trecerii dacilor la noua religie, cât şi caracterul adânc popular al acestei acţiuni. Tinerii superstiţioşi şi nu numai, cred că acum au şansa să-şi cunoască iubitul sau ursitul. Însă, pe de altă parte, există credinţa că este momentul pentru a se lua măsuri de apărare împotriva duhurilor rele. Spiritele malefice ale celor decedaţi au, în această noapte, puteri sporite.
Strigoii
Din familia mare a duhurilor, în noaptea de Sfântul Andrei este pomenit strigoiul. Imaginat ca un mort dematerializat, condamnat să rătăcească noaptea prin lume, acesta nu poate ajunge pe lumea cealaltă după înmormântare. Sunt însă situaţii când strigoii refuză să se mai întoarcă dincolo, după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători. Aceştia pot aduce boli, grindină şi alte suferinţe. Alături de ei există şi strigoii vii sau „oamenii strigoi“. De obicei, este vorba despre babe. În noaptea menţionată, strigoii vin, se ung cu untură pe tălpi şi ies prin horn, pentru lupta cu strigoii morţi. A doua zi, pot fi recunoscuţi după zgârieturile de pe faţă. În cazul în care n-au cu cine se război, merg pe la casele oamenilor.
Moroii, lupii şi pricolicii
Moroii sunt confundaţi cu strigoii, însă aceştia fie se nasc ca atare, fie sunt oameni care, pedepsiţi pentru faptele lor, devin după moarte suflete rătăcitoare. Mai circulă legende că moroii ar fi copii morţi şi nebotezaţi. Consideraţi foarte periculoşi, moroii sunt asimilaţi în unele regiuni vampirilor, deoarece se afirmă că ar suge sângele şi laptele vitelor. Se zice că de ziua Sfântului Andrei se mai celebrează şi Anul Nou al dacilor. Cunoscut fiind cultul dacic al lupului, această zi mai este numită şi „Ziua lupului“. În unele regiuni ale ţării, pe 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten şi poate să întoarcă gâtul ţeapăn, ceea ce face ca nimeni şi nimic să nu îi scape. El devine primejdios pentru vite, dar şi pentru oamenii care se încumetă la drum. Lupii se adună, iar Sfântul Andrei împarte prada pentru iarna care începe. Strâns legat de superstiţiile care privesc lupul este şi pricoliciul. În mitologia românească, pricoliciul este reprezentat ca un om cu coadă, născut dintr-o împreunare incestuoasă, pipernicit, neastâmpărat, rapid în mişcări. Pricolici pot deveni şi oamenii care au suferit blesteme şi grele vrăji. În asemenea situaţii, transformarea nu este definitivă, ci are loc doar pe durate determinate, cu reveniri periodice la condiţia de om. În ceea ce priveşte pricolicii autentici, aceştia ar avea capacitatea de a se metamorfoza în lup sau câine, dându-se de trei ori peste cap. Se spune despre ei că se hrănesc cu vite sau chiar copii şi că răspândesc boli, odihnindu-se noaptea pe pieptul celor adormiţi. Deşi sunt de temut şi au puterea de a trece prin orice obstacol, pricolicii sunt făpturi muritoare şi asexuate. De menţionat că multe asemenea tradiţii sunt cunoscute şi în zona Romanului, sătenii, în special, respectând superstiţiile mai ales pentru a nu avea parte de necazuri.
Obiceiuri pentru protecţie
Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele şi cănile cu gura în jos. Scot din sobă cenuşa caldă de peste zi, pentru ca spiritele neliniştite să nu-şi găsească adăpost la căldură. Alteori, împrăştie resturi de pâine prin curte, pentru ca spiritele flămânde să nu caute prin cămări de-ale gurii. Împotriva vârcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agăţate la intrare şi lasă aprinsă candela de lângă icoane. Pentru protecţia vitelor, cu o seară înainte li se amestecă animalelor în hrană busuioc sfinţit sau li se toarnă câteva picături de agheasmă în apă. După miezul nopţii sau în dimineaţa de Sfântul Andrei, exista în trecut obiceiul "descântecului sării". Un drob de sare, descântat şi îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primăvară, de Sfântul Gheorghe, când sarea era amestecată în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli şi de vrăjile pentru "luarea laptelui".
Vrăji de dragoste
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfinţit, se crede că se obţine în vis imaginea "ursitului". Pentru "atragerea" acestuia este mult folosită şi metoda "făcutului cu ulcica". La miezul nopţii, singură la gura sobei, tânăra întoarce cu gura în jos o ulcică nouă de lut, iar pe dosul vasului lasă sa pâlpâie trei cărbuni. În timp ce roteşte ulcica uşor, rosteşte o incantaţie menită a suscita o atracţie irezistibilă pentru cel iubit. O altă metodă folosită pentru cunoaşterea viitorului constă în a privi, la miezul nopţii, între două lumânări aprinse, într-un pahar cu apă neîncepută, aşezat pe cenuşă. În centrul paharului este lăsată să cadă o verighetă care a fost deja sfinţită de preot prin cununie religioasă şi se crede că în verighetă apare chipul ursitului, dacă este privită intens câteva minute. Unii tineri, încă, mai încearcă să îşi vadă viitorul soţ la miez de noapte. Aşezate complet dezbrăcate între două oglinzi, în cameră întunecoasă, cu câte o lumânare în fiecare mână, încearcă să privească în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, şi unele persoane chiar au avut această iluzie, că prin faţa ochilor încep să se perinde scene de viaţă, că tânăra (tânărul) îşi vede viitorul soţ sau, în unele cazuri, că i se dezvăluie scene din viitor.
Mistere lămurite
Oricât de periculoase li se par unora spiritele care, zice-se, bântuie în această noapte, meşterele în ale magiei spun că tocmai mesagerii întunericului pot fi puşi la treabă pentru a dezlega secretele. Există credinţa că în asemenea noapte magică se pot afla autorii unor crime sau furturi ori unde se află persoane ori bunuri dispărute fără urmă sau de unde a pornit o nenorocire abătută asupra unei case. Toată magia se desfăşoară în cimitir, în miez de noapte, aşa că puţini au nervii suficient de tari pentru a experimenta aşa ceva. Ingredientele sunt lumânări, apă sfinţită, un vas nou cu gura largă şi câteva monede de argint, care sunt aşezate deasupra unui mormânt vechi şi părăsit. Practicantul ritualului trebuie să fi postit trei zile şi se crede că, în lumina lumânărilor, după ce a rostit anumite rugăciuni, poate vedea în apa turnată în vas filmul evenimentelor enigmatice pe care le dorea dezvăluite.
Prognoza meteo populară
Tot în noaptea de Sfântul Andrei sunt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sunt lăsate acolo până în seara de Crăciun, când se află rezultatul. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit – luni favorabile recoltei. O predicţie asemănătoare, legată de soarta recoltei, se realizează cu ajutorul unor boabe de grâu. Pentru fiecare tip de cultură pe care intenţionează să o semene în grădină, gospodina casei "botează" câte un bob şi îl pune la încolţit în bucătărie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încolţit arată soarta favorabilă a culturii, iar celelalte, pagubă. Dacă noaptea de Sfântul Andrei este senin şi cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninsoare, se crede că acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea. (De prin lume adunate)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


  
Consilierii judeţeni au dat start declinului Feliciei Mihai
Instituţia Prefectului vrea să lucreze conform standardelor europene
Primarul Flutur luptă cu mentalitatea botoşănenilor
Nedreptăţi juridice imposibil de pedepsit
Ioan Rotundu
Prefectul Sorescu încă nu s-a hotărât de partea cui să treacă
Municipalitatea pregăteşte sărbătorile iernii
CJ a suplimentat suma de bani pentru UMS Suharău
Prefectul a intrat ieri în Penitenciarul Botoşani
La Frumuşica, politica pumnului în gură revine în actualitate
Incendiu de la un coş deteriorat
Ofertă atractivă pentru a munci în Germania
Constantinescu calcă în bătătura lui Ţiprigan
SIP îndrumă LSI să-şi informeze doar proprii membri de sindicat
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Azi, inspectori pentru protecţia consumatorului vor fi testaţi
SIP şi LSI continuă să se şicaneze reciproc
În locul grevei, comisarii Gărzii de Mediu au preferat controlul
Alex Dima îi prezintă pe copiii care dau lecţii parlamentarilor
Stirile PRO Tv au editii speciale
Filmele bune sunt la Pro Tv
Horoscop
Sadism marinăresc
Sunaţi-o, e tânără şi dornică de muncă!
Românul şi duioşia
Bitoci
O inginerie financiară i-a adus lui Tonino un câştig fabulos
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: [email protected]
Telefon: 0745 544 745

Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!