Prima este daca legea noua este buna sau nu. Dupa reactia opozitiei, s-ar putea zice ca introduce modificari majore, pe cand in realitate legea este palida, fata de problemele cu care se confrunta sistemul, si ma refer aici la bani sau mai bine spus la lipsa lor. Sunt trei modificari importante: varsta de pensionare, indexarea pensiilor si pensiile speciale. Daca primele doua au un impact real asupra echilibrului bugetar al sistemului, cel de-al treilea are impact mai degraba mediatic si simbolic, asa ca o sscut mai departe doar primele doua.
Muncim pana murim? Nu prea.
Majoritatea sistemelor de pensii din lume sunt structurate în aşa fel încât asigură plata pensiilor pentru circa 15 ani după pensionare. Dacă luăm în considerare vârsta standard de pensionare, în momentul de faţă, în România sistemul de pensii asigură plata pensiilor în medie pentru 15 ani pentru bărbaţi şi 23 de ani pentru femei. Însă dacă luăm în considerare vârsta reală de pensionare care este de mai puţin de 54 de ani, putem vedea că de fapt pensionarii se bucură de beneficiile sistemului public aproape 1/3 din viaţă.
Se ajunge astfel la drepturi foarte generoase, luând în considerare că România este o ţară relativ săracă.
Asadar, cresterea varstei reale de pensionare prin descurajarea pensionarilor anticipate prin penalitati mai mari este absolut necesara. Vom vedea insa daca penalitatile sunt suficiente. Data fiind situatia dezastruoasa a sistemului de pensii, ar fi fost nevoie de masuri ceva mai drastice, si anume eliminarea schemelor de pensionare anticipata partiala. Asadar, noua lege merge in directia corecta, dar prea incet.
Exista motive pentru care femeile trebuie sa se pensioneze mai devreme? Nu prea.
Legislaţia europeană prevede implementarea progresivă a principiului egalităţii de tratament pentru femei şi bărbaţi în domeniul securităţii sociale, menţionând însă anumite excepţii şi termene lungi pentru aplicare. Schemele publice (statutory) de pensii pot fi excluse de la principiul tratamentului egal în ce priveşte diferenţele de vârstă de pensionare, dacă prin acest lucru se compensează o serie de inegalităţi sociale de gen (art. 7.1 Directiva 79/7). În ţările membre UE, majoritatea se îndreaptă spre egalizarea vârstelor de pensionare. Conform directivei, Statele Membre sunt obligate să analizeze periodic situaţia socială pe baza căreia se poate aplica excepţia de la principiul egalităţii de tratament şi să decidă în ce măsură aceste excepţii sunt întemeiate.
Datele demografice arata ca, din contra, femeile traiesc mai mult si problemele medicale asociate varstei se instaleaza mai tarziu. Deci, argumentul demografic nu e valabil. Pe de alta parte insa, femeile sunt mai expuse riscului de saracie, exact din motivul retragerii timpurii din viata activa. Femeile care se pensionează la vârsta standard au o pensie cu 10% mai mică decât bărbaţii. Mai puţini ani de contribuţii înseamnă mai puţine puncte şi implicit o pensie mai mică.
Mai mult, femeile au o pondere mai mare în schemele de pensionare anticipată, iar acest lucru duce la o pensie medie chiar şi cu 50% mai mică. Se poate astfel accentua riscul de sărăcie care este deja mai mare pentru femeile peste 65 de ani comparativ cu bărbaţii de aceeaşi vârstă (Eurostat estimează că 21% dintre femeile peste 65 de ani din România locuiesc în gospodării sărace comparativ cu 12% în cazul bărbaţilor).
Deci, egalizarea varstei este de fapt in avantajul femeilor.
Indexarea punctului de pensie
Desi avea probleme structurale mai vechi (numar mic de contributori si multi pensionari) sistemul de pensii a sarit in aer cand guvernul in 2007 a decis sa lege indexarea punctului de pensie de evolutia salariilor si nu de inflatie cum era pana atunci. Intr-o perioada de 5 ani, valoarea medie a pensiilor a crescut cu 400% iar grupurile cele mai expuse saraciei nu sunt pensionarii ci familiile cu copii, in special cei self-employed.
Legea noua propune o formula de compromis: pana in 2021 se indexeaza si dupa inflatie si dupa salarii si abia apoi dupa inflatie.
Directia din nou este buna, dar deficitul imens al bugetului de pensii se va stinge incet in decade si se pune intrebarea legitima de unde va fi acoperit pana atunci? Angajăm aceste costuri în contul generaţiile viitoare, în timp ce moştenirea pe care o lăsăm în ce priveşte situaţia schemei publice este dezastruoasă.
Agenţia de presă HotNews