Prima minune ne-au oferit-o procurorii de la DNA şi ea s-a arătat creştinilor într-o sală de jocuri de noroc din Reşiţa. Greul baron local Frunzăverde a putut fi văzut cum stătea sfios cu mâinile adunate sub burta-i îmbuibată cu mulţi euroi ascultând cu multă evlavie slujba de sfinţire a uneltelor diavolului: mese de biliard, rulete, păcămele, mese pentru cărţile de joc şi ce-a mai inventat diabolica minte a diavolului întrupat în omul inventiv în jocuri de noroc.
Am privit şi eu înregistrările cu părintele care împroşca de zor şi cu dărnicie, cu ajutorul unui smoc de busuioc, apa sfinţită care cădea ploaie peste tot ce părintele avea credinţa-i nezdruncinată că-l împinge pe om spre un câştig de arginţi nemunciţi, binecuvântându-le anticipat patima jocului de noroc până mai ieri afurisită pe nedrept de credinţa ortodoxă.
Mă bucur că respectivul părinte a ţinut o şfetanie chiar în Casa diavolului şi i-a sfinţit uneltele. Numai aşa au putut vedea şi creştinii ortodocşi că vrajba dintre slujitorii Domnului şi Diavol s-a transformat într-o deplină armonie atunci când vine vorba de a-şi împărţi sufletele păcătoşilor. Părintele dă binecuvântare diavolului să se bucure în tihnă de recolta de suflete pe care o va face din sala de jocuri de noroc iar diavolul îi întoarce serviciul băgându-şi coada în biserică atunci când în lăcaşul Domnului dau năvală mascaţii.
În biserica din Peştana, judeţul Gorj, la ceas de dimineaţă, cam la vremea când dracii îşi fac coada covrig şi se retrag în întunecimea Iadului pentru a fi a adăpost de lumina zilei,. creaţia lui Dumnezeu, au dat năvală mascaţii. Cică să găsească dovezile prin care să demonstreze că părintele în cârdăşie cu primarul, sau poate invers, au dat iama prin banii bugetului local şi s-au înfruptat copios.
S-au învârtit mascaţii prin biserică, au intrat şi prin altar, numai că na-u găsit ce-au căutat. Diavolii l-au salvat pe preot sfătuindu-l să ascundă hârţoagele în locuri mai sigure decât biserica. Iar părintele bine a făcut că le-a ascultat sfatul.
Au plecat mascaţii având adânci remuşcări că au păcătuit suspectându-l pe părinte de corupţie asociată cu cea a primarului. Nu şi procurorii DNA-ului, care au găsit ce-au căutat, semn că şi diavolul are puterile limitate şi dincolo da poarta de intrare la DNA, nici dacă-şi unesc puterea credinţei lor cu cea a preoţilor şi tot nu pot penetra inexpugnabila fortăreaţă a împieliţatei Koveşi.
Dar astea dou minuni, cea a preotului care a sfinţit sala de jocuri de noroc şi cea a diavolului care a ferit biserica să devină adăpost pentru dovezile preotului corupt, sunt prea modeste să stea alături de minunea înfăptuită de luteranul de la Cotroceni.
Musulmana Sevil Shhaideh a fost transformată de Liviu Dragnea, şeful baronilor locali, în mâna sa dreaptă creştină. Iar musulmana s-a creştinizat atât de convingător că Dragnea s-a hotărât să-i lase moştenire ministerul Dezvoltării şi Administraţiei pe mâna-i convertită. Când jurnaliştii au zăpsit făcătura şi au descoperit că musulmana este de fapt fina creştină a lui Dragnea, era nevoie de-o minune care să demonstreze că jurnaliştii sunt nişte proşti. A încercat să înfăptuiască o astfel de minune premierul Ponta, dar cum el oferă poporului cam în fiecare zi câte o minune, n-a făcut decât să banalizeze totul.
Minunea avea s-o înfăptuiască luteranul de la Cotroceni. Ajuns în faţa lui să jure credinţă poporului creştin-ortodox în proporţie de 98%, Sevil a dorit să demonstreze indubitabil că este musulmană şi deci imposibil de a fi fina lui Dragnea. Ea a cerut să jure cu mâna pe Coran şi nu pe Biblie. A tostit jurământul cu o voce hotărâtă, ca să cumva să fie îndoieli în sufletul celor de faţă că ea ar fi împrumutat, în cei 15 ani de când se cunoaşte cu Dragnea, ceva din apucăturile sale de baron local.
La încheierea jurământului a rostit-o cu aceiaşi hotărâre dar în limbaj creştin-ortodox: Aşa să-mi ajute Dumnezeu!. Deşi avea mâna pe Coran şi nu pe Biblie, Alah al ei n-a fript-o la palmă. Semn că pe pământ buna convieţuire dintre preoţi şi diavoli este o copie cerească a bunei convieţuiri dintre Alah şi Dumnezeu cu Întunecimea Sa. Cert este că adevărul a ieşit la lumină:
Morala: Luaţi aminte, cu minunile luteranului de la Cotroceni nu-i de glumit!