Prin legea adoptată, gruparea parlamentară apărătoare a corupţilor şi corupţiei urmărea ca să-i salveze măcar pe o parte din baronii locali care au fost prinşi furând din banii publici guvernamentali sau europeni şi au fost condamnaţi cu suspendare. Dealtfel, în urma alegerilor locale din 5 iunie mai mulţi primari condamnaţi au fost realeşi în funcţie spre mirarea străinilor care nu-şi pot explica cum gândesc şi acţionează românii atunci când sunt chemaţi la urnele de vot să-şi aleagă conducătorii.
O parte dintre cei condamnaţi au stat după gratii, cazul lui Gutău de la Râmnicu Vâlcea, alţii s-au ales doar cu suspendare, cazul lui Mircea Muntean de la Deva. Curios, Gutău de la Vâlcea a fost validat în funcţie printr-o decizie a Tribunalului, el urmând a depune jurământul. Muntean de la Deva se pare că în urma deciziei de miercuri a CCR nu va mai putea fi validat primar.
Fiind declarată neconstituţională în urma contestaţiei depusă de către preşedintele Klaus Iohannis, legea se va întoarce în Parlament pentru a fi modificată după cum a stabilit Curtea iar aleşii condamnaţi cu suspendare vor fi demişi în continuare prin ordin al prefectului.
Apare însă aici o dilemă juridică. Un primar condamnat cu suspendare îşi va pierde funcţia dar potrivit Legii alegerilor locale el va putea candida din nou. Numai în condiţiile în care condamnarea sa a fost urmată şi de o pedeapsă complementară cum ar fi dreptul de a alege sau a fi ales, nu va mai putea candida în intervalul de timp restrictiv..
Este limpede că decizia CCR a blocat menţinerea în funcţie a aleşilor condamnaţi pentru acte de corupţie dar măsura este şchioapă. Se impune şi modificarea legii alegerilor locale şi parlamentare prin introducerea restricţiei ca un ales odată condamnat, indiferent dacă cu suspendare sau executare, să nu mai poată candida niciodată la vreo funcţie publică, păstrându-şi numai dreptul de a vota.
Nu cred că actualul Parlament va efectua aceste modificări legislative pentru că ar fi măsuri juridice restrictive propriilor lor interese. Poate de la toamnă, dacă în urma alegerilor va crea o majoritate parlamentară cinstită cu electoratul, să revizuiască legile electorale pentru a preveni să mai acceadă în funcţii publice eligibile persoane compromise prin comiterea unor fapte sancţionate de legea penală.
A doua lovitură dată corupţiei este ancheta pe care DNA-ul o efectuează asupra fostului premier Victor Ponta cu privire la decizia acestuia de a şterge o datorie de vreo 600 milioane dolari a statului Azerbaidjan către România ca urmare a tranzacţiei comerciale de cumpărare a companiei Rompetrol cu acţionar majoritar Dinu Patriciu. Procurorii DNA au mirosit că la mijloc ar fi vorba de o sumă importantă ca mită, sumă ce pare să fi ajuns la Ponta printr-o filieră turcească.
Reamintesc că în anul 2013 premierul Victor Ponta a efectuat o vizită de lucru în Azerbaidjan, fiind primit chiar de preşedintele acestei ţări. Ponta nu l-a informat pe preşedintele Băsescu care i-a fost scopul vizitei nici când a plecat nici când a venit. În schimb, în ianuarie 2014 Ponta a iniţiat o hotărâre de guvern şi a şters datoria azerilor în dauna României care s-a ales cu paguba.
După acest gest de mărinimie, Ponta a devenit brusc interesat de Turcia şi a efectuat o vizită de lucru, tot fără a-l informa pe preşedintele Băsescu care-i sunt obiectivele de lucru. Apoi, deşi operaţia la picior putea fi efectuată de medicii români, Ponta a ales Turcia şi şi-a creat o relaţie foarte apropiată cu preşedintele Erdogan.
Pe motiv de consultări post-operaţie, Ponta şi-a îndesit vizitele în Turcia şi după ce n-a mai fost premier. Iar cât s-a aflat pe teritoriul turcesc a folosit un telefon privat cu cartelă de la turci pentru ca nu cumva serviciile române de informaţii să-l poată intercepta.
Iată că miercuri au apărut şi primele dezvăluiri publice cum că Ponta este cercetat de DNA pentru împrejurările în care a şters datoria Azerbaidjanului, fiind suspectat şi de luare de mită. Încet, dar sigur, ies la iveală toate actele de corupţie comise de cel mai cinstit guvern postdecembrist condus de un premier pe măsură.
Cu toate acestea, românii bugetari şi cei care căpuşează bugetul public prin ajutoare sociale, pensionarii din rândul bugetarilor continuă să-i susţină pe social-democraţii PSD-ului şi să le dea votul.
Dacă la toamnă nu vor ieşi la vot cei care lucrează în sistemul privat, cei din străinătate şi cei care mai au un dram de minte să înţeleagă cât rău au făcut României socialiştii ori de câte ori s-au aflat la guvernare, atunci ne vom sinucide economic, social şi politic. Părerea mea!