Luni, 24 noiembrie, de după gratii, Dan Voiculescu a scris pe blogul său că Partidul Conservator trebuie să iniţieze în Parlament o nouă procedură de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu. Cică, dacă Băsescu nu va fi suspendat, făcătura politică PSD, PC, UNPR şi UDMR va rămâne în istorie un fel de complice la „deceniul ruşinii” adică perioada cât Traian Băsescu a fost preşedintele României.
Cerinţa lui Voiculescu de luni nu era chiar una lipsită de sens. Marţi, 25 noiembrie, urma a se judeca dosarul de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În calculul lui Voiculescu intra speranţa că dosarul va fi soluţionat nefavorabil lui Klaus, ceea ce ar fi putut declanşa noi alegeri prezidenţiale. Dacă, ieri, la ÎCCJ se soluţiona dosarul în defavoarea lui Klaus, ceea ce ar fi fost imposibil procedural, sigur astăzi Tăriceanu strângea semnături pentru suspendarea lui Băsescu.
Socoteala lui Voiculescu a fost dată peste cap de către completul de judecată care a admis recursul ANI şi a stabilit termen de judecată ziua de 14 ianuarie 2015. Până atunci, în 9 decembrie, la Curtea Constituţională se va judeca contestaţia la neconstituţionalitatea articolului din legea incompatibilităţii care îl vizează şi pe Klaus. Sunt mari şanse ca acest articol să fie declarat neconstituţional. Dar, să punem răul în faţă, dacă la Curte se constată constituţionalitatea articolului, la data 14 ianuarie 2015, dosarul de la ÎCCJ privindu-l pe Klaus se va suspenda întrucât până atunci acesta va depune jurământul de preşedinte al României şi se va bucura de protecţia imunităţii conferită de Constituţia României.
Pentru că socoteala de după gratii a lui Voiculescu nu s-a potrivit cu decizia de ieri de la ÎCCJ, tot ieri preşedintele Partidului Conservator, Daniel Constantin, a ieşit public şi a declarat cu jumătate de gură că o suspendare a preşedintelui Băsescu nu ar fi oportună şi nu este agreată de parlamentarii partidului.
În schimb, tot ieri, Călin Tăriceanu nu s-a putut abţine să nu otrăvească starea de spirit a românilor bucuroşi că au un altfel de preşedinte decât ar fi fost Victor Ponta. Tăriceanu crede că o suspendare a preşedintelui Băsescu s-ar impune. El a dat ca sigură declararea lui Klaus de către ICCJ ca incompatibil şi că ar trebui să ne pregătim de alte alegeri prezidenţiale.
Ori, o suspendare a preşedintelui Băsescu l-ar propulsa la Cotroceni pe Călin Tăriceanu ca preşedinte interimar, Klaus n-ar mai depune jurământul şi, astfel, Tăriceanu ar superviza noile alegeri, mai sperând să-l vadă pe Ponta preşedinte. Oamenii ca Voiculescu şi Tăriceanu n-au nici un respect pentru popor. Tot ce-i interesează este să-şi vadă rezolvate propriile lor interese.
Desigur, nici visul lui Voiculescu, nici cel al lui Tăriceanu de suspendare a preşedintelui Băsescu nu se va împlini iar Klaus se va instala la Cotroceni în ziua de 21 decembrie 2014 preşedintele în funcţie al României.
În ce-l priveşte pe Traian Băsescu, călit deja prin două suspendări, se pare că n-a aflat de proverbul românesc „bună ziua i-am dat, belea ne-am căpătat”. Pe Voiculescu l-a băgat la guvernare în urma alegerilor parlamentare din 2004, justificându-şi gestul prin „soluţia imorală”. Pe Tăriceanu l-a făcut atunci premier, după care acelaşi Tăriceanu a complotat în primăvara lui 2007 suspendarea sa.
Ulterior, amândoi si-au unit forţele să-l dea jos pe Băsescu. Altfel spus, Băsescu şi-a găsit în cei doi o mare belea de care, însă, a reuşit să scape basma curată. Cu sprijinul românilor care au rămas cu judecata nealterată de televiziunea lui Voiculescu şi de pomenile electorale ale lui Tăriceanu şi Ponta. Părerea mea!
Parcursul si proptelele ei 
