În urma centralizării rezultatelor turului II de scrutin pentru alegerea primarilor, pe primul loc se clasează PSD-ul cu 27 de primari, urmat de PNL cu 23 şi PD-L cu 22 de primari. Comparativ cu rezultatele obţinute în urma alegerilor locale din 2004, PSD-ul a pierdut un număr de 10 primari, PNL a câştigat şase primari iar PD-ul se poate considera partidul răsfăţat, pentru că a câştigat 17 primari. De reţinut că Partidul Conservator şi PNG-ul lui Becali au rămas tot la doi primari, iar PER un primar.
Dezastruoase sunt rezultatele înregistrate de PRM. Dacă în 2004 acest partid câştigase nouă primari, de această dată, deşi în turul doi a intrat cu trei candidaţi, nici unul n-a reuşit să învingă. Nici n-avea cum, de vreme ce de la Botoşani n-au primit nici un sprijin, preşedintele Dumitru Codreanu mulţumindu-se cu faptul că a obţinut mandatul de consilier judeţean.
Dezolare totală a fost şi în tabăra celor cinci candidaţi PNG-CD. Şi ei au intrat în turul doi cu sentimentul că sunt abandonaţi de către preşedintele Dorin Ciuştea. Doar doi au învins: Elena Vrajotis la Călăraşi şi Gheorghe Luchian la Hlipiceni, dar au învins prin forţe proprii şi datorită avantajului că electoratul din aceste comune a dorit o schimbare, fiind dezgustat de incompetenţa primarilor existenţi în funcţie.
Fiind greu de anticipat ce se va întâmpla la constituirea consiliului judeţean şi cum se vor împărţi cele două funcţii de vicepreşedinte, putem îndrăzni să facem o ierarhizare politică, un top al câştigătorilor. Cu funcţia de preşedinte al CJ trecută în cont, cu un salt de la cinci în 2004 la 22 de primari în 2008, cu primăria reşedinţă de judeţ câştigată pentru a doua oară consecutiv, pe primul loc suntem nevoiţi să-i aşezăm pe cei din PD-L. De la sine locul II se cuvine PSD-ului, chiar dacă faţă de alegerile din 2004 a pierdut zece primari la număr. Bronzul l-au câştigat liberalii. Este un top impus de cifrele statistice.
Să observăm că diferenţele dintre cele trei partide sunt mici, de numai câteva procente. Dacă acceptăm că PD-L-ul este un partid de dreapta, atunci, cumulate rezultatele PD-L-ului cu ale PNL ne arată că judeţul Botoşani a rămas social-democrat într-o proporţie de 33%. Trecând peste puţinele comune unde s-a votat emoţional şi motivat de primirea unor cadouri şi bani, împărţirea electoratului aproape echilibrat între cele trei formaţiuni politice ne arată că majoritatea botoşănenilor a votat prin a se orienta spre o doctrină politică şi nu pentru a crea o majoritate covârşitoare în favoarea unui partid unic şi cu apucături dictatoriale.
Această reaşezare a votului a priit PNL-ului. Ca partid aflat la guvernare, în capul PNL-ului s-au spart toate oalele neajunsurilor create românilor. Sondajele institutelor de specialitate au acreditat PNL-ul cu maxim 15%. Numai că în urma votului din alegerile locale, rezultatele obţinute de PNL în plan naţional au întrecut orice aşteptări, trecând de 25%. Aceste rezultate îi va încuraja pe liberali să abordeze alegerile parlamentare cu mai mult curaj şi îndrăzneală. Cu atât mai mult la Botoşani, unde rezultatele PNL-ului sunt peste media pe ţară.
Se anunţă o toamnă fierbinte şi trebuie să ne aşteptăm ca temperatura să crească. În dorinţa de a ridica cota electorală a PD-L-ului, preşedintele Traian Băsescu nu se va sfii să intervină în campania alegerilor parlamentare şi să mai arunce cu nişte zoi politice peste adversari, după care va privi din vreun restaurant cum încolţeşte sămânţa de scandal aruncată şi cum rodeşte mărul discordiei abil strecurat între partide. Părerea mea!