Ieri, la conferinţa de presă a PRM, preşedintele Dumitru Codreanu s-a legat de numele meu şi politica redacţională a Jurnalului Online. Dacă preşedintele Codreanu şi-a epuizat repertoriul electoral şi se află în criză de subiecte pentru conferinţele de presă ale partidului, deşi evenimentele interne şi internaţionale de ultimă oră te obligă, dacă te respecţi ca politician, să-ţi exprimi o opinie, îl înţeleg. Aceste evenimente îi depăşesc pe mulţi politicieni, aşa că n-are a se jena nici Codreanu. Dar îl sfătuiesc ca pe viitor să nu mai facă analize în ce priveşte politica noastră redacţională şi a mea faţă de persoana sa, pentru că noi nu cerşim voturile electoratului, iar de judecat ne judecă cititorii şi nu politicienii. În ce mă priveşte, tot cititorii sunt cei îndreptăţiţi să-mi judece moralitatea şi principiile după care-mi desfăşor activitatea jurnalistică.
Ultimele sondaje naţionale şi locale, oricât ar fi de cosmetizate, analizându-le prin prisma evoluţiei PRM-ului şi a liderului său Vadim Tudor te obligă să recunoşti o scădere drastică de popularitate acestei formaţiuni politice.
Este şi normal, de vreme ce Vadim Tudor a rămas fără discursul său sforăitor şi patriotard, fiindu-i confiscat de către preşedintele Băsescu. Apoi, lumea europeană în care am intrat nu prea face loc unor partide de teapa celui fondat de Vadim. Naţionalismul exacerbat (avem, pe viu, lecţia dată sârbilor de către marile puteri ale lumii) s-a demodat, doctrina naţionalistă pierde tot mai mult teren iar partidul lui Vadim nu va rezista tăvălugului istoriei, sub care va fi zdrobit în curând.
În ce priveşte situaţia PRM-ului la Botoşani, am mai explicat-o. De această dată am s-o prezint prin prisma liderului său, Dumitru Codreanu.
Omul acesta n-a demonstrat veleităţi de bun manager, de vreme ce sub mâna sa fermă de conducător IAS Cătămărăşti a falimentat şi s-a ales praful din cea mai mare avere obştească din judeţ. O scânteie de noroc l-a ajutat să ajungă senator. Nu şi-a legat numele de nimic concret şi pe măsura responsabilităţilor pe care societatea botoşăneană i le-a încredinţat prin vot. Vreme de patru ani a cheltuit banul public fără nici un folos pentru judeţ. Aş fi apreciat dacă măcar el s-ar fi ales cu ceva de pe urma celor patru ani de Senat, dar n-a fost să fie decât mici găinării.
Să mai consemnăm că, senator fiind, ne-a făcut judeţul de râs în faţa presei naţionale, când a apărut pe toate posturile de televiziune, de radio şi publicaţii cu o declaraţie prin care n-a reuşit să explice naţiunii române de ce pleacă într-o deplasare oficială în SUA.
Tot în perioada cât a fost senator, la Botoşani, presa a consemnat un alt tragic eveniment în care a fost implicat numele său. Şapte deţinuţi, care se deplasau la muncă pe tarlaua cu porumb a lui Codreanu, au murit într-un accident auto la ieşirea din Cătămărăşti Deal. Zilnic Codreanu, în drumul său spre domiciliul din Bucecea, trece prin acel loc şi citeşte pancarta avertizoare. De multe ori m-am întrebat: Oare ce simte? Pentru că dacă nu era senator, Penitenciarul Botoşani n-ajungea să încheie contract cu el pentru ca deţinuţii să desfăşoare munci agricole pe tarlaua ghinionistă şi aducătoare a acestei mari tragedii.
Cum, necum după ce n-a mai fost senator, acelaşi Codreanu a ajuns într-o funcţie publică la direcţia de Evidenţa persoanei. Cu fermă agricolă şi zootehnică la Bucecea, cu nevastă manager la Electroalfa SRL Botoşani, cu copii situaţia la casa lor, Codreanu ocupă locul de muncă al unuia care l-ar fi meritat profesional. Ce caută un inginer agronom la Evidenţa populaţiei, unde-i vorba de oameni şi nu de plante, nu trebuie să căutăm o explicaţie.
Acest om, în numele său şi al partidului, va cere votul electoratului pentru a ocupa funcţii publice eligibile. Este o cerere democratică. Cum democratic va fi şi votul electoratului botoşănean. Vom mai discuta după alegeri, dar tare mie teamă că n-am să am cu cine. Prea se joacă de-a leapşa cu electoratul ca să mai fie luat în serios. Părerea mea!