Acum, în intenţia noii legi, principiul de bază al ierarhizării salariilor a fost stabilit pe baza unui raport de 1 la 15. Adică, la actualul salariu minim pe economie de 600 lei, cel maxim va fi de 9.000 lei. Nu de acest raport am să mă leg, pentru că nu ştiu încă ce funcţii vor fi clasificate la nivelul de jos şi care vor fi situate la nivelul maxim. Dacă se vor folosi clasificările din fosta Lege 57, cred că se va crea o lege mult apropiată de realităţile vieţii.
Numai că deja au apărut abateri de la principiile stabilite a se respecta în construcţia legii. Iar cei care au cerut să se situeze deasupra legii sunt chiar cei puşi s-o aplice. De la ministerul Justiţiei s-a transmis comisiei de lucru la viitoarea lege structura funcţiilor ministeriale. Iar funcţia de inspector, care este o funcţie comună tuturor ministerelor, a fost strecurată la categoria funcţiilor deţinută de magistraţi. Altfel spus, inspectorul din ministerul Justiţiei nu va avea leafă egală cu inspectorul din ministerul Transporturilor sau a Finanţelor, ci una superioară acestora din urmă. De ce? Pentru că cei din Justiţie s-au situat totdeauna deasupra legii, iar când cineva a încercat să-i tragă de mânecă, să le bată obrazul şi-au dat hotărâri prin care s-au substituit legii.
Manevra ministrului Justiţiei este doar începutul. Astfel de strecurări peste principiile legii vor veni şi din partea Elenei Udrea, de la Turism şi din partea altor şefi politici aflaţi în graţiile preşedintelui Băsescu. Iată cum egalitatea socială a salariilor din sistemul bugetar promisă de premierul Boc s-a transformat deja într-o şarlatanie politică. Dar asta nu-i singura!
În paralel cu legea salarizării în sistemul bugetar se lucrează şi la o nouă lege a pensiilor. O lege care să asigure fiecărui salariat o pensie în raport cu contribuţia avută la asigurările sociale. Practic, prin adoptarea acestei legi se urmăreşte eliminarea acelor pensii aberant de mari, de peste 300 milioane lei vechi, adică 30.000 lei noi. Şi în construcţia acestei legi s-a strecurat o portiţă de inechitate socială faţă de cei mulţi şi de avantaje pentru cei puţini, dar privilegiaţi.
Pentru magistraţi, militari şi parlamentari pe lângă pensia care va rezulta din calculele efectuate în baza noii legi, se va mai adăuga o sumă specială. Cică o recompensă pentru munca prestată în aceste sisteme. De vreme ce vom avea o lege a salarizării, prin care magistraţii vor primi salarii după importanţa socială a muncii lor, de vreme ce militarii şi parlamentarii beneficiază pe lângă lefurile de bază de fel de fel de sporuri şi alte sume forfetare, de ce să aibă adausuri speciale şi la pensie? Viaţa lui de pensionar este altcumva decât a unui profesor pensionar? Cu ce este mai prejos un profesor universitar de un magistrat sau un parlamentar? Dimpotrivă, perfecţionarea profesională a acestora n-ar fi cu putinţă dacă n-ar exista profesorii universitari. Şi, atunci, de ce aceste inegalităţi sociale?
Nu există profesia de parlamentar. Este o accedere în sfera puterii şi a privilegiilor dintr-o voinţă personală. De ce să fie recompensat pentru asta? Politica nu trebuie considerată o sursă de îmbogăţire, ci una de responsabilitate civică asumată şi de angajare dezinteresată în interesul comunităţii. La noi s-au inversat aceste valori. Se intră în politică pentru a se chivernisi, ceea ce nu este normal şi firesc. Din păcate, şi spre nefericirea noastră, nici Guvernului Boc nu-i este dat să ne facă dreptate, să ne aducă acele reparaţii morale după care tânjim de 20 de ani, să reformeze clasa politică. Şi acest guvern este dominat de şarlatani. Părerea mea!