Parafrazând viersurile cunoscutului cântec „În grădina lui Ion…”, putem extrapola ncă la nivel de judeţ, cu grădinar preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani Florin Ţurcanu, primarii de comune dorm bine mersi. Dacă n-ar dormi, vânătorii nu şi-ar face de cap prin teritoriile administrate de ei.
Săptămâna trecută a fost una însângerată. Au curs râuri de sânge canin în urma unui masacru pus la cale de către vânătorii din zona Darabanilor. Aceşti vânători, supăraţi că nu şi-au umplut tolbele cu iepuri, s-au pus pe împuşcat câinii de prin preajma satelor.
Masacrul s-a desfăşurat la marginea satelor Vorniceni, Cordăreni, Griviţa, Lişna, Havârna iar acolo unde vreun sătean a îndrăznit să sară îm apărarea animalelor lipsite de apărare, vânătorii i-au ameninţat că-i împuşcă şi pe ei ca pe câini.
Pe raza comunei Cordăreni au împuşcat câinii unui văcar, fiind alicită şi o vacă din cireadă. Văcarul a fost şi el ameninţat că va fi alicit.
Evenimentul a ajuns în atenţia televiziunilor naţionale iar judeţul nostru, şi aşa prost văzut, şi-a mai atras şi eticheta de loc al barbarilor, al ucigaşilor de animale dornici să vadă curgând sânge. M-am aşteptat ca asociaţiile de protecţia animalelor să facă un scandal de pomină, ca Poliţia protecţiei animalelor să deschidă o anchetă, ca Poliţia statului să se sesizeze din oficiu şi să stabilească dacă acest masacru a fost ordonat de vreun oficial s-au s-a desfăşurat din iniţiativa criminală a vânătorilor .
Fiind vorba de ameninţarea cu arma a unor cetăţeni, deja avem de-a face cu o posibilă infracţiune de ordin penal care s-ar fi cerut a fi instrumentată sub supravegherea unui procuror.
Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani a strâns neputincios din umeri dar n-a iniţiat nimic care să stopeze pe viitor astfel de masacre criminale ce ne fac de râs în faţa întregii ţări, şi ne trimit cu civilizaţia în comuna primitivă.
Problema vânătorilor trebuie reglementată într-un fel pentru că aceştia pur şi simplu s-au făcut stăpâni peste teritoriile întregului judeţ, inclusiv pe terenurile proprietate privată. Tupeul şi dispreţul vânătorilor de a sfida proprietarii de drept ai animalelor şi a le încălca dreptul de proprietate are în spate o lege promovată de Guvernul Năstase, când s-au legalizat fondurile private de vânătoare.
Numai că la acea vreme Constituţia României doar garanta proprietatea, fără s-o apere. Modificarea Constituţiei în urma referendumului din octombrie 2003, statul garantează şi apără proprietatea privată. Aşadar, legea de care fac atâta caz vânătorii conţine prevederi ce-au devenit neconstituţionale.
Animalele sălbatice se hrănesc pe proprietatea privată a cetăţenilor, din recoltele acestora. Numai că, prin legea adoptată de Guvernul Năstase, în urma căreia Năstase fusese declarat primul vânător al ţării, au apărutfondurti de vânătoare de ordin privat. Contra unei taxe aproape simbolice plătită Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor, orice profitor cu relaţii în domeniu poate concesiona un domeniu de vânătoare care se întinde pe raza mai multor comune.
Odată devenit proprietar pe un astfel de domeniu, profitorul impune taxe vânătorilor care vor să vâneze pe „moşia” sa şi-şi scoate banii înzecit. De unde şi supărarea vânătorilor atunci când se întorc cu tolba goală. Au plătit şi n-au vânat.
Nedreptatea este alta. Peste proprietăţile private au apărut proprietari care scot un câştig frumuşel pe seama valorificării efectivului de animale sălbatice.
Dat legea este lege şi dacă nu se modifică nu se poate opune nimeni aplicării ei. În schimb se pot găsi alte mijloace de a-i pune la punct pe aceşti concesionari de fonduri de vânătoare şi asociaţiile de vânători.
Preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani poate iniţia un proiect de hotărâre care să fie aprobat de către consilierii judeţeni prin care să reglementeze modul de desfăşurare a vânătorilor. De exemplu, orice bătaie organizată pe un anumit teritoriu să fie anunţată la primăria comunei respective cu cel puţin 24 de ore înainte, cu precizarea exactă a terenului ales pentru vânătoare. De asemenea să fie depusă la primărie şi o listă nominală cu vânătorii participanţi.
O astfel de reglementare va permite primarilor să cunoască ce se întâmplă noaptea prin comuna lor şi cine sunt vinovaţii unor eventuale evenimente neplăcute, cum a fost masacrul câinilor.
Mai mult, chiar primarii de comune pot cere consilierilor locali să adopte pentru comune lor reguli de desfăşurare a vânătorilor., Iar banii pe care vânătorii îi plătesc concesionarilor de fonduri de vânătoare să fie încasaţi de primărie. De vreme ce animalele sălbatice se hrănesc din teritoriile private ale cetăţenilor din comună, mi se pare normal ca primăria să încaseze de la vânători o taxă iar banii să fie utilizaţi în folosul comunităţii. Dacă vor distracţie, să plătească!
Iar când vânătorii îşi fac de cap, trăgând cu arma în cine cred ei, primăria să poată depune plângere penală împotriva lor, temeiul legal constituindu-l chiar hotărârea consilierilor locali.
Eu doar am creionat o parte din posibilităţile ce pot fi adoptate prin acte administrative locale care să pună stabilă abuzurilor vânătorilor. Consilierii judeţeni, cei locali, preşedintele CJ, primarii pot extinde aria acestor obligaţii şi chiar adopta regulamente locale obligatorii pentru vânători.
Dar până la a se adopta astfel de măsuri eu cred că masacrul canin desfăşurat de vânătorii din zona Darabanilor trebuie anchetat şi vinovaţii lăsaţi fără arme. Ar fi o măsură descurajatoare pentru prevenirea altor abuzuri. Cred că a sosit timpul ca preşedintele Ţurcanu, primarii din judeţ să se trezească la viaţă. Somnul raţiunii lor naşte monştri în rândul vânătorilor. Părerea mea!