Aflat în Italia pentru a discuta soarta milionului de români culpabilizaţi în numele unor infractori bruneţi la piele dar şi din cei albişori, ministrul Diaconescu nu s-a lăsat intimidat de retorica cu accente fasciste a celui ce până ieri perora despre drepturile şi libertăţile cetăţenilor europeni de la tribuna Parlamentului European de la Buxselles, în calitatea sa de comisar pe Justiţie. Nici nu s-a simţit în inferioritate în faţa unui discurs populist, căci ministru Frattini n-a vorbit altceva decât ceea ce ştia că vrea să audă poporul italian de la el. Altfel spus, Frattini a vorbit precum politicienii noştri în campaniile electorale sau la întrunirile publice.
În contrast, discursul lui Diaconescu a fost unul ferm, fără temeneli, fără concesii, fără rabat de la directivele europene care reglementează libera circulaţie a cetăţenilor europeni şi dreptul lor la muncă în orice ţară membră în Uniunea Europeană. Ministrul nostru nu s-a sfiit să-l corecteze pe Frattini, când acesta a divagat de la acquis-ul comunitar.
Ministrul a cerut ferm Guvernului italian să nu mai atribuie manifestările infracţionale ale anumitor cetăţeni europeni ca trăsături sau manifestări dominante ale unui popor. Românii nu sunt un popor de infractori cum vrea să inducă poporului italian Guvernul Berlusconi, pentru a-i abate atenţia de la problemele cu care se confruntă Italia. Iar Diaconescu, pe un ton ferm, le-a precizat că infractorul n-are etnie, ci este cetăţeanul european care încalcă legea şi care trebuie să răspundă pentru faptele sale.
Modul în care ministrul român şi-a construit discursul şi a răspuns întrebărilor reporterilor italieni a trezit respect din partea acestora. Reporterii italieni, care după conferinţa de presă au putut vorbi în direct cu cei aflaţi în studioul Antenei 3 din Bucureşti, s-au arătat foarte atenţi în exprimare şi au avut cuvinte de laudă la adresa ministrului român.
Cred că asta le lipsea românilor din Italia, aflaţi cu moralul la pământ: un ministru român stăpân pe situaţie şi capabil să-i apere în faţa unui Guvern cu vizibile manifestări fasciste. Cred că ziua de ieri este cea mai importantă zi postdecembristă pentru românii aflaţi în afara graniţelor ţării. Există din nou un diplomat român care să stea la masă, de la egal la egal, cu cei europeni şi chiar să-i contrazică, atunci când lovesc pe nedrept în România şi românii săi.
Aseară, după ce s-a terminat emisiunea Sinteza zilei, am reflectat şi la un alt aspect. În timp ce ministrul Diaconescu reda demnitatea românilor în Italia, preşedintele României era prezentat pe toate canalele de ştiri cu o nouă ispravă „marca Băsescu”. A ajuns pe la o pomană a porcului, bravând din nou în faţa camerelor de luat vederi. Când se va trezi la realitate şi va lua act de modul excelent în care ministrul Diaconescu a reprezentat România şi interesele sale în faţa Guvernului Berlusconi, tare mi-i frică să nu i-o coacă, să-l compromită public cu ceva. Băsescu nu este genul de om care să accepte în preajma sa caractere umane mai puternice ca al său.
Prin ieşirea externă de aseară, dacă Cristian Diaconescu îşi va anunţa candidatura la preşedinţia României, mulţi simpatizanţi şi-a atras. Eu unul, m-aş duce să-l votez cu o mare plăcere şi satisfacţie. De va avea un asemenea gând bun pentru destinul României, să-i ajute Dumnezeu să reziste oricăror duşmănii şi să-l apere de răzbunarea malefică a lui Băsescu. Să fie Diaconescu acel Mesia atât de mult aşteptat de români? Poate că da.
În ce-l priveşte pe Franco Frattini, modul umilitor în care s-a aflat faţă de ministrul nostru, i-a cam stricat onoarea în faţa a lor săi. Vorba lui conu’ Iancu: „Las’ că i-o reperează Monica!” Mă refer la Monica Macovei, cea care a trădat în mai multe rânduri interesele României, numai pentru a se afla în graţiile lui Frattini pe vremea când acesta era mare ştab la Buxelles, comisar pe Justiţie. Părerea mea!