Dănuţ Huţu era bun de profesor de istorie la Vf. Câmpului, o căciulă potrivită. Aducerea lui la Botoşani şi numirea în funcţia de director al Direcţiei de cultură Botoşani printr-o decizie politică ce-i aparţine lui Florin Ţurcanu, ca preşedinte PNL, a fost începutul declinului culturii botoşănene. Necunoscător al tradiţiilor, obiceiurilor dar mai ales al uriaşului tezaur uman de personalităţi cultural-ştiinţifice, necunoscător al bazinelor etnofolclorice din judeţ, al tradiţiilor şi cutumelor instituţiilor de cultură care susţin şi promovează cultura judeţului, Dănuţ Huţu s-a dovedit a fi o marionetă capabilă să răspundă cu promptitudine la comenzile politice.
A urmat apoi marele dezastru de la Memorialul Ipoteşti, unde în locul cercetătorului dr. Valentin Coşereanu a fost numit director un personaj format la mediul muncitoresc al construcţiei socialismului, economistul specializat în numărarea şuruburilor cu capul pătrat la fostul Mecanex, Miluţă Jijie. Decizia, luată tot, politic, aparţine fostului preşedinte al Consiliului judeţean Botoşani, democrat-liberalul Mihai Ţâbuleac.
Această schimbare total nepotrivită cu statutul cultural al Memorialului a dus la o diminuare drastică a activităţilor menite să promoveze opera şi memoria poetului Mihai Eminescu. Evenimentele de anvergură naţională s-au rărit până la dispariţie iar locul lor a fost luat de chermeze electorale patronate de fostul primar puşcăriabil al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă şi acum de soţia sa care l-a succedat la primărie şi care continuă să organizeze chermeze electorale în incinta Memorialului.
La Filarmonica Botoşani un grup de presiune format pe criterii de gaşcă a declanşat o luptă acerbă pentru înlăturarea din fruntea instituţiei a directorului Mihai Sârbu, care le cerea disciplină în respectarea programului de spectacole, el asumându-şi obligaţia de a le asigura salariile la timp. Gaşa constituită împotriva lui Sârbu, sprijinită politic de o parte dintre consilierii municipali, a reuşit îndepărtarea lui Sârbu de la conducere. De atunci Filarmonica Botoşani se află în declin. Au apărut probleme în angajare, în susţinerea de spectacole şi mai nou financiare.
Ajuns preşedintele Consiliului judeţean Botoşani, liberalul Florin Ţurcanu n-a considerat de datoria sa să mai salveze ce se putea salva la Memorialul Ipoteşti, schimbându-l pe heirupistul socialist Jijie cu un adevărat om de cultură. Mai mult, Ţurcanu l-a forţat pe Maestrul Ioan Cobâlă, directorul Orchestrei de muzică populară Rapsozii Botoşanilor să demisioneze şi să se pensioneze. Desigur, decizia lui Ţurcanu a fost tot una politică.
Dintr-un brand puternic al muzicii populare botoşănene, acum orchestra a ajuns să cânte doar la evenimentele electorale ale PNL sau PSD. Invitaţiile de a susţine spectacole la televiziunile naţionale, la festivalurile de renume din ţară au rămas de domeniul amintirilor.
Pensionarea lui Ion Ilie a eliberat funcţia de director al Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Populare. Imediat preşedintele Florin Ţurcanu l-a numit director pe Aurel Melniciuc. Omul, restaurator în ceramică la Muzeul judeţean Botoşani, ca director la CJCVTP este mai puţin interesat de calitatea şi valoarea evenimentelor culturale şi mai mult de politizarea acestora ca să iasă bine în faţa lui Ţurcanu.
La începutul lunii septembrie alte două personalităţi ale vieţii culturale au fost forţate de preşedintele Ţurcanu să se pensioneze. Mă refer la profesoara de istorie Lucica Pârvan, director al Muzeului judeţean Botoşani din 1985 şi istoricul Gheorghe Median, cercetător memorialist în cadrul muzeului. Prin pensionarea forţată a celor doi, prin pensionarea cu puţin timp înainte a regretatului prof. Ionel Bejenaru, a specialistei în etnografie Steliana Băltuţă personalul profesionist care deserveşte muzeul s-a subţiat ameninţător.
Numirea pe criterii politice la Secţia de etnografie a soţiei fostului subprefect Tocariu este semnalul că preşedintele Ţurcanu va face noi numiri politice la conducerea acestei importante instituţii.
Acest tablou asupra culturii botoşănene mă îndreptăţeşte să cred că demolarea ei va continua în beneficiul numirilor politice, a clientelei de partid, iar ce s-a construit cu multă migală şi trudă în zeci de ani se va risipi creând un grav şi greu de reparat prejudiciu de imagine pentru judeţul nostru.
Aceste minţi diabolice care au monopolizat mediul politic botoşănean cu sprijinul electoratului, adică al botoşănenilor, lucrează liniştite pentru propriul lor interes, ştiindu-se la adăpost de orice reacţie publică, de orice răspundere faţă de lege. Părerea mea!