Cum era de aşteptat, formarea noului Consiliu judeţean în spiritul configuraţiei politice ieşită din urna de vot, sau, altfel spus, conform voinţei electoratului, este greu de realizat. În primul rând, că preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani ales pentru legislatura 2008 2012, respectiv democrat liberalul Mihai Ţâbuleac, n-a primit din partea botoşănenilor şi suportul politic de care avea nevoie. Cu cei zece consilieri judeţeni obţinuţi de către PD-L, unsprezece cu Mihai Ţâbuleac, nu se poate forma o majoritate de vot, în condiţiile în care consiliul judeţean este format din 33 de membri.
Verbal şi declarativ, PNL, PSD şi PRM susţin că au format o alianţă politică, ceea ce ar însemna că alianţa lor ar dispune de 22 de voturi, cu mult peste jumătate plus unul, cât este necesar să poţi valida o hotărâre de consiliu. Alianţa formată le permite să-şi aroge cele două posturi de vicepreşedinte, unul fiind destinat PSD-ului, pentru Constantin Conţac, iar celălalt PNL-ului, pentru Florin Ţurcanu. Pe hârtie lucrurile par aşezate şi fără putinţă de modificare.
În realitate, aceleaşi lucruri stau cu totul altfel. În rândul celor zece consilieri PNL au apărut voci care susţin că nu Florin Ţurcanu este nimerit pentru funcţia de vicepreşedinte, pentru că ar avea o imagine publică negativă, ceea ce s-ar răsfrânge negativ şi asupra partidului. Aceste voci şoptesc că la formarea consiliului judeţean s-ar putea să nu voteze pentru Florin Ţurcanu.
Din tabăra PD-L apar zvonuri peste zvonuri. Cică s-ar fi încercat la Bucureşti, la vârf de partid, o alianţă politică între PD-L şi PNL, alianţă respinsă ferm de Tăriceanu. Cu toate acestea, la Botoşani, pentru a-i forma preşedintelui Ţâbuleac o majoritate politică de susţinere, PD-l este dispus la o alianţă cu PNL şi să le cedeze ambele funcţii de vicepreşedinte. Cel puţin aşa sună zvonurile, iar oferta democrat-liberalilor, trebuie să recunoaştem, este tentantă. O astfel de alianţă ar aduce în sprijinul lui Ţâbuleac 21 de voturi, ceea ce l-ar linişti vreme de patru ani, iar PD-L ar putea conduce judeţul fără a mai fi împiedicat de opoziţie.
Tot dinspre PD-L vin informaţii cum că partidul, în condiţiile în care nu va ajunge la o înţelegere cu PNL-ul, va recruta consilieri care să voteze în interesul lor. Este o metodă care a dat bune rezultate la alegerile din 2004, când Conţac l-a recrutat pe liderul PRM de atunci, Dorin Ciuştea, şi a ieşit preşedinte.
Dar şi în PSD sunt probleme. Faptul că preşedintele Constantin Conţac era, potrivit tuturor sondajelor, preşedinte ab initio, îi dădea mari speranţe lui Gheorghe Marcu să ajungă vicepreşedinte, funcţie mult râvnită de către acesta. Conţac n-a ieşit preşedinte şi luptă să ajungă vicepreşedinte, ceea ce i-a năruit speranţele lui Marcu, care acum cârcoteşte pe la dos. Şi prin PSD sunt consilieri judeţeni care stau la îndoială dacă să voteze sau nu cu Conţac la funcţia de vicepreşedinte. Mai trebuie să avem în vedere că printre consilierii judeţeni ai PSD sunt câţiva care, datorită bătrâneţilor, nu vor mai prinde un alt mandat. Există riscul ca aceştia să poată fi recrutaţi, pentru ei orice sumă de bani putând fi binevenită, nemaifiind legaţi de interesele partidului condus de Conţac.
Poate că tocmai pe aceste elemente se bazează şi politica PD-L de a recruta consilieri judeţeni care să voteze în interesul partidului lor. Miza este mare. În următorii patru ani vor veni bani mulţi dinspre Uniunea Europeană, aşa că se merită să cheltuieşti acum câteva miliarde de lei vechi, chiar şi zece, numai să obţii controlul politic în viitorul consiliu judeţean şi să poţi dispune de aceşti bani după cum vor fi interesele momentului. Iată de ce afirm că liniştea ce pare să se fi aşternut cu privire la formarea consiliului judeţean este una suspectă, de dinaintea unei furtuni care se poate transforma într-un uragan de grad înalt. Părerea mea!