Pentru că n-am fost născut în maşină, dar nici în curucul cailor cum se spune uneori cu tentă vădit jignitoare, obişnuiesc ca prin Botoşani să circul, precum majoritatea cetăţenilor, cu tramvaiul. Aşa am ajuns să fiu cunoscut de majoritatea vatmanilor şi încasatorilor. Ori de câte ori se nasc probleme la Eltrans, tot de atâtea ori sunt întrebat cum aş vedea rezolvarea situaţiei sau ieşirea din impas. Ieri, spre exemplu, un vatman m-a întrebat dacă eu cred cu adevărat că renunţarea la taxatori şi introducerea sistemului automat de taxare va conduce la o eficientizare a activităţii Eltransului. N-am putut să-i dau un răspuns în acel moment, întrebarea pusă luându-mă pe nepregătite. Apoi am meditat, am dat câteva telefoane pentru a mă informa, am discutat şi cu unele persoane avizate, după care am procedat la o sinteză a tuturor elementelor şi extragerea unor concluzii. În primul rând, sistemul taxării automate nu este nou. El a mai fost practicat cu ani în urmă. S-a renunţat pentru că societatea de tramvaie se apropiase periculos de pragul falimentului. Cauza: majoritatea călătorilor nu cumpărau şi perforau biletele de călătorie. Se ajunsese la un transport în comun subvenţionat aproape sută la sută din bugetul primăriei municipale. Introducerea taxatorilor a mai redresat din situaţie. Repet, situaţia s-a petrecut cu ani în urmă. Raportat la momentul de faţă, având în vedere mentalitatea şi apucăturile noastre de român, gradul de responsabilitate civică nu s-a modificat prea mult. Nu este zi lăsată de la Dumnezeu să nu asist în tramvai la câte un scandal dintre taxator şi un călător ce, pe motiv că nu merge decât o staţie, nu vrea să plătească biletul. Reintroducerea taxării automate va diminua drastic încasările. Să presupunem că vor fi angajaţi controlori, acei cerberi care să nu ierte pe nimeni şi nimic, adică să acţioneze asupra călătorilor frauduloşi ca şi cum n-ar avea mamă şi tată. Nu cred că acest sistem va da rezultate. În primul rând există riscul, dovedit în numeroase cazuri anterioare, ca între călătorii din tramvai să se nască o solidaritate spontană iar controlorii să devină victime ale agresiunii colective, fără putinţa de a-şi îndeplini menirea. Să nu excludem nici situaţia când, controlorul fiind într-o situaţie avantajoasă, va profita de poziţia funcţiei şi va agresa persoanele vârstnice, femeile şi copiii, ca răzbunare a umilinţelor suferite în alte situaţii. Şi, totuşi, trebuie să conştientizăm că nici societatea Eltrans nu poate să tolereze la infinit mila publică prin a accepta călători neplătitori prin rea voinţă, cum nu poate accepta o schemă de personal supraîncărcată, care s-o tragă spre faliment. Sunt convins că înainte de a se pune problema introducerii sistemului automat de taxare s-a făcut şi un studiu tehnico-economic, studiu care a arătat o creştere a eficienţei economice. Numai că aceste rezultate le indică calculul de pe hârtie, nu şi modalităţile practice de aplicare. Cred că este de datoria consilierilor locali municipali, în calitatea lor de membri AGA, să analizeze cu atenţie dacă automatizarea sistemului de taxare se va solda cu o creştere reală de eficienţă şi nu cumva întreg mecanismul pus la cale nu-i decât o afacere pe bază de comision. Lucrătorii Eltrans suspectează că la mijloc ar fi afacerea cuiva, care a promis unei societăţi că va avea exclusivitate în producerea, montarea şi exploatarea sistemului automat. Mai trebuie de văzut dacă cu cumva această investiţie, în timp, poate deveni mai costisitoare decât sistemul de taxare practicat în momentul de faţă. Să mai adăugăm faptul că reducerea posturilor de taxatori devine o problemă socială, iar dacă locul lor va fi luat de persoane care să asigure asistenţa tehnică a sistemului şi de alte persoane cu funcţii de control, dăm deja circumstanţe agravante deciziei ce urmează a fi luată. Şi încă ceva! Dacă se va introduce sistemul automat de taxare şi controlori de trafic, amenzile propuse a fi aplicate călătorilor frauduloşi să fie cuantificate în sume suportabile. Dacă se vor aplica amenzi de milioane de lei, când cel în cauză n-are bani de bilet, vinovatul va râde, ştiind că n-are de unde plăti o astfel de sumă şi nimeni nu o va putea încasa vreodată. Dar dacă va fi pus în situaţia să i se taie cinci sau zece bilete de călătorie, va plânge, pentru că va scoate din buzunar aceşti bani, blestemându-şi ceasul în care s-a urcat în tramvai fără bilet. Apoi, o astfel de măsură va avea mai multă rezonanţă în rândul călătorilor frauduloşi şi va genera un sentiment de teamă că va fi prins fără bilet. Cu precizarea că, personal, nu cred într-o revigorare economică a societăţii Eltrans prin introducerea unui sistem de taxare automat, îmi exprim încrederea că la mijloc nu-i vreo afacere bazată pe comision, cum se zvoneşte. Doar dacă n-am pipăit bine esenţa lucrurilor!