Vineri, la numai o zi după ce s-a semnat un protocol de alianţă politică între PSD şi PC, alte două formaţiuni politice au dat curs unui gest similar. Partidul Naţional Liberal a semnat un act de fuziune cu Acţiunea Populară, formaţiune înfiinţată şi condusă de fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu. Gestul politic s-a voit unul de impact naţional, de contrabalansare a efectului politic pur electoral petrecut cu numai o zi înainte, generat de protocolul PSD-PC.
Dacă prin parafarea protocolului PSD PC, cei doi preşedinţi, Mircea Geoană şi Daniela Popa, au afirmat că s-a realizat o coagulare a forţelor politice româneşti de stânga, ieri, Călin Tăriceanu şi Emil Constantinescu au ţinut să ne asigure că ei au realizat o unificare a forţelor politice de centru-dreapta.
Să ne aplecăm cu mai multă atenţie asupra acestor două evenimente politice ce se vor a fi de forţă naţională şi de un impact electoral aducător de procente substanţiale. Protocolul de alianţă politică dintre PSD şi PC nu-i o noutate la români. Cele două partide s-au aliat şi la alegerile din 2004. Este un mariaj politic bazat pe forţa de imagine publică pe care Antenele lui Voiculescu o poate realiza în favoarea PSD, contra unor locuri eligibile de parlamentari pentru PC. Cât am vrea să fim de critici la adresa moralităţii politice a acestor două partide, trebuie să recunoaştem că actul lor politic va avea rezultate electorale pozitive.
Altfel stau lucrurile în tabăra PNL AP. De vreun an încoace, miniştrii liberali comit gafă după gafă. Azi iau o decizie financiară restrictivă, determinaţi de creşterea ratei inflaţiei, a doua zi, sub presiunea sindicatelor, anulează decizia sau acordă compensări financiare unor categorii de salariaţi prin care anulează orice efect pozitiv al deciziei luate anterior. Hărţuiţi în parlament de către controlul majoritar al social-democraţilor, au făcut acestora o serie de concesii de ordin fiscal şi social că nu mai ştie românul dacă este condus de un guvern liberal sau unul social-democrat, din umbră. Capacul prin care PNL şi-a atras dispreţul poporului român l-a pus Tăriceanu, prin încăpăţinarea de a păstra cu orice preţ taxa de primă înmatriculare, pe care a botezat-o şi rebotezat-o în fel şi chip, numai să fie pe placul U.E. şi în dispreţul românilor.
Guvernarea Tăriceanu s-a discreditat total şi nu mai stârneşte decât compătimire şi milă publică. PNL a-a compromis atât de mult în ochii românilor, că nu mai are nici o şansă de redresare.
Acţiunea Populară înfiinţată şi condusă de către Emil Constantinescu n-a avut niciodată un impact politic deosebit în faţa electoratului. Cred că 80% dintre români nici n-au avut habar de existenţa sa. Emil Constantinescu nu-i un politician de forţă, care să dea identitate şi vitalitate unei formaţiuni politice, să-i dea personalitatea necesară de a intra în atenţia electoratului naţional.
Actul de fuziune politică semnat vineri între PNL şi AP nu va avea nici un impact faţă de electorat şi nu va aduce vreun câştig politic. Nu-i decât o injecţie la mort. Să avem în vedere că tot pe eşichierul politic de centru-dreapta manevrează şi PD-L-ul, un partid mult mai puternic şi duşman înverşunat al PNL.
Cu siguranţă că după evenimentul consumat vineri, va veni şi replica PD-L. Iar dacă Boc sau alţi lideri ai acestui partid vor reacţiona într-o notă mai puţin duşmănoasă, preşedintele Băsescu va avea ieşiri dure, de impact, conforme stilului său lipsit de orice fel de maniere.
Fuziunea PNL AP nu va modifica cu nimic opţiunile electoratului român, ci doar va trezi noi sentimente de compătimire, votul urmând a se canaliza spre alte oferte electorale, respectiv cele venite din partea PSD şi PD-L. Părerea mea!