Pentru că a trecut ceva timp de la înfiinţarea unor noi comune administrative, ne-am propus să aflăm cum sunt organizate activităţile culturale la nivelul acestora şi cum sunt valorificate tradiţiile locale. Pentru început ne-am concentrat atenţia asupra existenţei şi funcţionării bibliotecilor publice. Blândeşti, Cândeşti, Coşula, Dimăcheni, Lozna şi Adăşeni sunt noile comune născute la cererea voinţei cetăţeneşti. La Blândeşti, în lipsa primarului Eugen Ciobanu, dialogul s-a purtat cu ofiţerul stării civile. Loredana Axinte a confirmat existenţa unei biblioteci formată din 150 volume, fără a putea să ne spună dacă din bugetul local pe acest an s-au alocat fonduri pentru împrospătarea fondului de carte. Oricum, e lesne de înţeles că cele 150 de volume nu pot fi numite bibliotecă publică, mai ales că nu există o persoană special desemnată să le gestioneze. La Cândeşti nu poate fi vorba de o bibliotecă publică, cum nici la Adăşeni nu se poate emite astfel de pretenţii. Mai bine organizaţi par a fi cei din Lozna. Contabila primăriei, Virginia Lazăr, a afirmat că biblioteca publică este formată din peste două mii de volume, iar pentru anul în curs s-au alocat zece milioane de lei vechi pentru procurare de cărţi noi. Biblioteca se află în grija directorului căminului cultural şi funcţionează normal. Şi la Dimăcheni există un început de bibliotecă, fondul de carte fiind asigurat din ce-au scăpat printre degete cei de la comuna mamă Corlăteni. De la comuna Coşula n-am putut afla nimic, telefonul de serviciu al primăriei sunând în van. Bibliotecile publice comunale funcţionează în subordinea primăriei, fără vreo subordonare administrativă în plan judeţean. Totuşi, am zis noi, cineva de la judeţ trebuie să aibă măcar răspunderea coordonării sub aspect cultural a acestor instituţii de cultură. Ne-am adresat Inspectoratului Judeţean de Cultură Botoşani. Directorul Dana Petraru ne-a explicat că instituţia sa are ceva responsabilităţi pentru bibliotecile comunale. Se controlează respectarea programului de lucru şi sistematizarea fondului de carte după criterii ştiinţifice. Întrebată ce cunoaşte despre bibliotecile din comunele nou înfiinţate, directorul Petraru a recunoscut că nu ştie mare lucru. În rest, totul este de competenţa Bibliotecii Judeţene Botoşani şi a primarilor. La Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu a fost contactat metodistul Iulian Moldovanu, ce răspunde de activitatea bibliotecilor publice din comunele judeţului. Nici acest metodist n-a putut să ne furnizeze prea multe informaţii. El a recunoscut că are competenţe de control, dar numai în domeniul funcţionării şi a supravegherii reînnoirii fondului de carte. Asigurarea spaţiului corespunzător, alocarea de bani pentru cumpărarea de carte, angajarea bibliotecarului etc., susţine metodistul, sunt atribute ale primarului şi consiliului local din comuna respectivă. Aşadar, în lipsa vreunei autorităţi de la nivel de judeţ, care să gestioneze activitatea acestor lăcaşuri de cultură în mod calificat, fiecare primar se descurcă după cum îl taie capul. Dacă primarul este o persoană cu o pregătire care să-i permită să conştientizeze responsabilitatea faţă de actul cultural, lucrurile sunt aproape pe făgaşul cel bun. Dacă primarul îi cam sărac cu duhul, biblioteca devine pentru el o cheltuială fără rost. Nu cred că, citind acest articol, vreun şef de pe la judeţ îşi va îndrepta atenţia şi către acest segment, îndeajuns de important, pentru menţinerea la nivel de comune a unui mediu propice iniţiativelor culturale. Nu cred, pentru că şi printre anumiţi şefi de la judeţ, când vine vorba de instituţii şi activităţi culturale, dispreţul le este evident. Este un fapt recunoscut naţional că pentru judeţul Botoşani cartea de vizită o constituie valorile culturale şi ştiinţifice autohtone. Păcat că noile structuri ale puterii judeţene, în loc să dea strălucire acestei cărţi de vizită deosebit de onorantă pentru noi, o matizează cât pot de mult.