Ieri, mulţi dintre românii încă interesaţi de soarta politică a ţării, au urmărit rezultatele convorbirilor de la Cotroceni, dintre preşedintele Traian Băsescu şi liderii partidelor parlamentare. Rezultatul convorbirilor a fost prezentat de către fiecare formaţiune politică parlamentară în variantă proprie. Cel mai sigur pe el pare să fi ieşit din runda convorbirilor social-democratul Mircea Geoană. Acesta a anunţat că nu se mai pune problema alegerilor anticipate, doar a celor europarlamentare care, probabil, vor avea loc în luna octombrie. De asemeni, Geoană a mai afirmat că problema Guvernului Tăriceanu va fi rezolvată, dacă situaţia o va impune, fără a se recurge la alegeri anticipate.
Premierul Tăriceanu, după ce s-a contrat cu preşedintele Băsescu pe seama faptului că acesta a făcut din rezultatul referendumului un scop în a rezolva probleme de cu totul altă natură decât pentru ce şi-au exprimat votul românii, şi-a exprimat acordul că trebuie adoptată legea votului uninominal şi cea a lustraţiei. A mai preciza premierul că ambele dorinţe au la origine demersurile PNL, demersuri confiscate acum de PD şi preşedintele Băsescu.
Numai Emil Boc, odată ieşit de la Cotroceni, a declarat că s-a înţeles cu preşedintele Băsescu pentru ca în luna octombrie, chiar a avansat ziua de 24, să se desfăşoare alegeri anticipate simultan cu cele europarlamentare. În stilu-i caracteristic, Boc şi-a debitat lecţia pe care ne-o repetă din perioada campaniei electorale a referendumului, amestecând legea votului uninominal cu elemente din legea lustraţiei şi cu dorinţa de a modifica Constituţia României. Ultima găselniţă a lui Boc este să renunţăm la regimul constituţional republicat si să devenim republică semi-prezidenţială, precum Franţa.
Trecând peste dorinţele lui Boc, care de fapt sunt dorinţele preşedintelui Băsescu, apare o mare nedumerire. Dacă preşedintele a fost corect în dialogul cu Mircea Geoană şi a renunţat la alegerile parlamentare anticipate, atunci Emil Boc, care a şi fixat data acestor alegeri, debitează tâmpenii. Dacă Boc vorbeşte adevărul, atunci în dialogul cu Geoană, preşedintele Băsescu n-a fost sincer şi l-a tradus.
Peste toată această nedumerire îşi mai face loc o alta. Deputatul Varujan Pambaccian, care a participat la dialogul cu preşedintele în numele minorităţilor conlocuitoare altele decât cea maghiară, după ieşirea de la Cotroceni a ţinut o conferinţă de presă prin care şi-a exprimat adeziunea la legea votului uninominal şi a lustraţiei. În schimb, Pambaccian a respectat interdicţia impusă de preşedintele Băsescu de a nu vorbi despre propunerile avansate în dialogul dintre cei doi. Cerinţa preşedintelui este o încălcare grosolană a dreptului la libera exprimare, iar Pambaccian a acceptat docil interdicţia impusă. De ce oare? Să fie o înţelegere între cei doi ca minorităţile, în eventualitatea unei moţiuni de neîncredere avansată de PD asupra Guvernului Tăriceanu, să o susţină? Este posibil, pentru că Emil Boc a anunţat, tot după ieşirea de la Cotroceni, că PD-ul pregăteşte lui Tăriceanu o moţiune de neîncredere.
Aşadar, discuţiile de la Cotrocenu n-au clarificat mare lucru. Chiar se poate afirma că preşedintele Băsescu şi-a întărit poziţia în a domina Guvernul şi Parlamentul. Dealtfel, miercuri, preşedintele Băsescu se va adresa camerelor reunite ale Parlamentului, pe probleme politice actuale. Va fi o nouă încercare de a impune Parlamentului, prin constrângeri politice, şantaj şi ameninţări să-i accepte dorinţele personale, care în principal nu-s decât una: modificarea Constituţiei prin care să i se acorde puteri suplimentare, inclusiv controlul asupra Parlamentului. După care nimic nu-i va mai sta în cale să ne arate cine-i adevăratul stăpân al României, aşa cum ne-a şi ameninţat în campania premergătoare referendumului.
Pentru românii de rând, dialogul de ieri de la Cotroceni nu le-a schimbat cu nimic viaţa. Doar că sunt perspective să asistăm la un nou circ politic, miercuri, în Parlament. Părerea mea!