Rod al muncii multor ani, volumul a fost extrem de bine primit de cei avizaţi asupra unor astfel de lucrări monografice. Prezentarea a fost făcută de către istoricul Ionel Bejenaru, şi el proaspăt pensionat din funcţia de şef Secţie Memorialistică a Muzeului Judeţean Botoşani. Au ţinut să ia cuvântul Constantin Cojocaru, profesorul săvinean care a scris monografia oraşului Săveni dar şi o importantă lucrare despre structurile administrativ-teritoriale la judeţului Botoşani.
Preotul Ioan Canciuc, acest cărturar de seamă al judeţului Botoşani, autor al mai multor lucrări monografice despre bisericile creştin-ortodoxe ale judeţului Botoşani dar şi contributor la realizarea unei monumentale lucrări toponimice a localităţilor din România sub egida Academiei Române a apreciat eforul prof. Avărvări şi strădania sa de a lăsa moştenire generaţiilor viitoare de boroleni o zestre spirituală cu care să se mândrească.
Cum era şi firesc, a fost evocată personalitatea prof. Aristotel şi Ortansa Crâşmaru, familia care a pus bazele cercetărilor arheologice din zona Săvenilor şi care au făcut descoperiri importante, piese din colecţia lor ce aparţin culturii Cucuteni uimind în prezent lumea întreagă prin expunerea la fel de fel de expoziţii.
Dealtfel, evenimentul cultural al lansării acestei lucrări a fost completat în mod fericit de un altul. Maria Diaconescu, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani a organizat la muzeul arheologic din Săveni o microexpoziţie cu vase din cultura Cucuteni, o parte dintre ele descoperite chiar de soţii Crâşmaru. Piesele tocmai au fost aduse din străinătate, unde au fost expuse la expoziţii din New York, Olanda, Franţa, Italia, Grecia, Londra etc. trezind interesul străinilor pentru cunoaşterea tradiţiilor culturale româneşti.
Toţi participanţii, de la lansarea lucrării monografice s-au deplasat în grup compact la muzeu şi au admirat piesele expuse. Cu acest prilej, arheologul Maria Diaconescu a atras atenţia că pe unele vase vechi de acum 5 6 mii de ani, apare crucea încârligată, zvastica nemţească. Cum piesele sunt mai vechi decât obiectele indiene pe care se poate vedea aceeaşi zvastică, rezultă că această cruce încârligată descoperită pe vasele ce aparţin culturii Cucuteni are întâietate istorică.
A mai propus doamna Maria Diaconescu ca în memoria soţilor Crâşmaru, fondatorii muzeului din Săveni, instituţia să poarte numele acestora. Din păcate, pentru a se putea împlini această dorinţă este nevoie de aprobarea Consiliului Judeţean Botoşani. Ori, se ştie, această instituţie este condusă de Mihai Ţâbuleac, un duşman înrăit al culturii botoşănene autohtone.
Revenind la evenimentul legat de lansarea volumului monografic, trebuie să consemnez cu regret că, din păcate, noua generaţie de profesori nu mai are aplecare spre astfel de îndeletniciri intelectuale, cei care mai scriu lucrări monografice fiind actualii profesori pensionari, tot mai puţini la număr de la un an la altul.
Ar fi păcat să se piardă o tradiţie aşa de frumoasă, aceea de a continua munca vechilor cronicari de curte domnească prin scrieri monografice. Numai aşa ne vom cunoaşte şi respecta istoria noastră, a poporului român, care este pentru noi un puternic motiv de mândrie în faţa lumii. Părerea mea!