Scopul înfiinţării aşa numitei „taxe pe viciu”, reprezentată de încasări suplimentare la alcool şi tutun, este de a pune bazele „fondului naţional de sănătate”, potrivit lui Eugen Nicolaescu, ministrul Sănătăţii. Ordonanţa privind taxa pe viciu face parte din pachetul de legi de reformă în domeniul sănătăţii, iar banii proveniţi din taxă vor fi folosiţi pentru proiecte de îmbunătăţire a calităţii asistenţei medicale din sistemul public şi pentru programele de combatere a consumului de alcool şi tutun. Introdusă pentru combaterea consumului excesiv de produse din tutun şi băuturi alcoolice, altele decât vinul şi berea, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate, taxa pe viciu a fost stabilită la 200 de euro pe hectolitrul de alcool etilic şi 10 euro pe mia de ţigarete şi a fost inclusă în accize pentru a simplifica astfel procedurile legate de colectare şi percepere. Potrivit legii, contribuţiile devin venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice începând cu 1 ianuarie 2007. Fondul constituit din aceste taxe va fi utilizat pentru două obiective majore: investiţii în infrastructura sistemului de sănătate (în pondere de 75 la sută) şi programele naţionale de sănătate (în pondere de 20 la sută). O pondere de cinci la sută va fi destinată creării unui fond de intervenţie în cazuri de necesitate (epidemii, pandemii, calamităţi naturale). Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat însă că introducerea taxei pe viciu ar putea crea presiuni inflaţioniste, din cauza ponderii mari deţinute de ţigări în coşul utilizat la calculul preţurilor de consum. Aşa cum arată datele Institutului Naţional de Statistică, ţigările deţin o pondere de patru la sută în coşul de consum, în timp ce la pâine procentul este de aproape opt la sută. „Personal, sunt îngrijorat de introducerea taxei pe viciu, ţinând cont de ponderea ţigărilor în coşul de consum al populaţiei, respectiv circa patru la sută, aproape jumătate din cât deţine pâinea. În glumă spus, ai impresia că în România se mănâncă ţigări. Aici, o majorare a preţurilor poate da peste cap inflaţia”, a declarat Mugur Isărescu. În opinia analiştilor, ţigările sunt cunoscute ca fiind un produs inelastic, adică oamenii consumă indiferent de preţ cam aceeaşi cantitate de ţigări şi, de aceea, se produce creşterea inflaţiei. Practic, la acelaşi nivel de consum avem cheltuieli mai mari, care se văd în indicele inflaţiei. De aceea, ei apreciază că principala logică a introducerii taxei pe viciu este atragerea de mai mulţi bani la buget, dar că situaţia de faţă demonstrează că este greu să atingi două ţinte, respectiv atât atragerea de bani cât şi păstrarea inflaţiei. „În loc să se lărgească baza contribuabililor, să se adune bani la buget de la marii datornici, se găsesc astfel de soluţii de compromis”, spun aceştia. De fapt, şi ministrul Nicolaescu recunoştea că „Teama Guvernatorului Băncii Naţionale a României referitoare la escaladarea inflaţiei ca urmare a introducerii taxei pe viciu este parţial întemeiată. În primul rând aş vrea să subliniez faptul că inflaţia intră în apanajul BNR şi orice factor de risc constituie desigur un motiv de îngrijorare. Pe de altă parte, menţionez că o modalitate de aplicare a acestei taxe încă nu a fost stabilită cu Ministerul Finanţelor Publice. Din discuţiile avute până în prezent pot spune că am căutat soluţiile necesare astfel încât nivelul taxei să nu fie mai mare decât cel prevăzut în Legea privind reforma în domeniul Sănătăţii. Anul acesta prognozăm că vom colecta din taxă aproximativ 100 milioane euro, iar de la anul 200 milioane de euro. Atât timp cât va fi respectat acest plafon al taxei nu cred că există pericolul escaladării inflaţiei”. Iniţial, ministrul sănătăţii anunţase că măsura va intra în vigoare la 1 ianuarie 2006, dar nici la 1 martie nu crescuseră preţurile la alcool şi ţigări, ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate a pachetului de legi privind reforma în domeniul sănătăţii făcută de PSD la Curtea Constituţională. În context, PSD a atacat şi taxa pe viciu, pentru care a fost invocat articolul 16 din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, întrucât, potrivit proiectului Nicolaescu, taxa pe viciu se aplică numai persoanelor juridice, nu şi celor fizice. Atacul PSD nu a avut succes decât în măsura în care a reuşit să amâne cu două luni aplicarea legii. Astfel, imediat după 1 mai, ţigările s-au scumpit, dar mai puţin decât anunţaseră iniţial producătorii datorită concurenţei acerbe de pe piaţă. Preţurile anunţate de unii producători au stricat serios calculele celorlalţi, astfel că toţi au fost nevoiţi, până la urmă, să se alinieze cât de cât . Drept urmare, ţigările produse Philip Moris şi British American Tobacco (BAT), firmele cu cele mai mari cote de piaţă, s-au scumpit cu circa 5.000 de lei pe pachet, în timp ce ţigările produse de Japan Tabacco International (JTI) - firma care este pe locul al treilea pe piaţă - s-au scumpit cu 5.000-7.000 de lei pe pachet. În acest timp, reprezentanţii producătorilor de băuturi alcoolice anunţau că băuturile alcoolice medii şi ieftine se vor scumpi cu circa 30 - 35 la sută în urma intrării în vigoare a taxei pe viciu de la 1 mai. Ei cred că aplicarea taxei pe viciu nu este o măsură care să contribuie la scăderea consumului de alcool în rândul minorilor, deoarece măsura nu acoperă berea şi vinul, două produse la fel de „căutate” de studenţi sau elevi. În schimb, taxa pe viciu nu va afecta preţurile la băuturile premium importate, care sunt oricum scumpe, deoarece s-ar pierde din profitabilitate. Este de aşteptat ca, la momentul aderării României la UE, companiile importatoare ale unor mărci premium să recâştige teren deoarece vor dispărea taxele vamale şi vor putea să concureze mai uşor la preţ cu mărcile locale. Concret, taxa pe viciu pentru băuturile alcoolice este de 200 de euro la hectolitrul de alcool pur sau doi euro pe litrul de alcool pur. De asemenea, companiile care vor avea încasări din drepturile de publicitate vor trebui să dea 12 la sută din valoarea acestora.
