Aceste materiale, având iscălitura de identificare a autorului, au stat la baza unor emisiuni radiofonice difuzate în perioada 1936-1940, în special sub generice ca „Universitatea Radio” sau „Ora premilitară”.
Tematica abordată este eminamente culturală şi istorică, după cum se poate remarca din lecturarea opisului cu emisiunile lui Iov aflat în arhiva instituţiei amintite: Astfel, în anul 1926, ziaristul a realizat următoarele emisiuni: „Muzeul de la Chişinău” (22 februarie), „Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Chişinău” (1 august) şi „Crăciunul în Basarabia” (22 decembrie).
În 1937, a evocat şi prezentat pe unde „Obiceiuri de Paşti în Basarabia” (26 aprilie), „Localităţi istorice din nordul Basarabiei” (21 iulie) şi „Trei martiri ai Basarabiei” (22 noiembrie). Anul următor, în 1937, tematica aleasă a cuprins „Primăvara basarabeană” (19 martie), „Stiluri basarabene” (26 martie), „Cetatea Albă” (17 mai), „Mânăstiri sorocene” (29 iulie) şi „Livezi şi podgorii basarabene” (26 august).
În fine, în anul 1940, tematica emisiunilor radiofonice realizate de Dumitru Iov a inclus temele „Cetăţi şi conace basarabene” (11 februarie), „Sate moldoveneşti pe Nistru” (9 aprilie), „Drumuri la mănăstiri basarabene” (16 iunie), „Stejarul din Soroca” (4 august) şi „Valea Nistrului” (27 octombrie). După cum se poate lesne constata, tematica abordată este una cvasi-naţionalistă, de prezentare a vieţii, culturii şi tradiţiilor din Basarabia şi Moldova, scriitorul, ales o perioadă chiar senator de Soroca, luându-şi în serios rolul de ambasador al culturii naţionale din această regiune, pe atunci alipită (încă) României Mari. (B.P.F.)
Ioan Rotundu
